În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 24 septembrie 2018 a fost publicată Decizia nr. 50/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 46.987/3/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept.

Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție presupune rezolvarea chestiunii dacă persoane din categorii profesionale diferite, cărora li se recunoaște, prin dispoziția legiuitorului, același statut, beneficiază și de aceleași drepturi.

În speță, personalului Autorității Electorale Permanente i se recunoaște, potrivit art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015, același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Se impune a se stabili dacă trimiterile făcute de legiuitor, în cazul personalului de specialitate al Autorității Electorale Permanente, la același statut cu cel al aparatului celor două Camere ale Parlamentului și la aplicarea, în mod corespunzător, a Legii nr. 7/2006 semnifică aplicarea, în favoarea primei categorii, a tuturor dispozițiilor din acest act normativ și constituie astfel premisa dreptului la pensia de serviciu prevăzută în mod expres de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari.

Deși beneficiază de un statut identic cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, personalul Autorității Electorale Permanente nu este enunțat între categoriile speciale care au dreptul la pensia de serviciu stabilită pentru funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului în art. 731 din Legea nr. 7/2006. Însă potrivit ştirilor juridice, pensia de serviciu reglementată de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului s-ar cuveni și altor categorii, în speță Autorității Electorale Permanente, doar în cazul în care ar exista o dispoziție legală în acest sens, care, în legislația actuală, nu se regăsește pentru categoria de personal menționată.

ICCJ a stabilit că intenția legiuitorului de a modifica art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, prin includerea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente în categoriile beneficiare ale pensiei de serviciu reglementate în favoarea funcționarilor publici parlamentari, confirmă interpretarea propusă în dezlegarea problemei de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, și anume că, potrivit legislației actuale, personalul Autorității Electorale Permanente nu are dreptul la pensie de serviciu.

Prin urmare, s-a admis sesizarea şi s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu reglementată deart. 731 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.