Un nou proiect privind indemnizaţia de creştere a copilului a fost depus marţi la Senat, se propun trei variante de concediu, de 6 luni, 1 an sau 2 ani, la care se adaugă, pentru cei care decid să revină mai repede la serviciu, un stimulent de inserţie de 85% din salariul minim pe ţară, adică 893 de lei, faţă de 500 de lei, cât prevede legea în prezent.

Proiectul prevede ca persoanele care, în ultimii doi ani anteriori naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, în trei variante.

Primă variantă este concediul de creştere a copilului în vârstă de până la 6 luni, respectiv trei ani pentru copilul cu handicap, şi o indemnizaţie lunară. A doua variantă este concediul de până la vârsta de 1 an, precum şi o indemnizaţia lunară, iar a treia variantă, concediul de creştere a copilului până la vârsta de doi ani, însoţit de o indemnizaţie lunară.

Pentru cei care preferă să stea acasă doar şase luni după naşterea copilului, indemnizaţia va fi 100% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară.

Indemnizaţia pentru părinţii care optează să stea un an acasă reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, iar pentru cei care stau 2 ani acasă, indemnizaţia va ajunge la 70% din media veniturilor nete realizate în ultimul an.

Iniţiatorul menţionează că propunerea legislativă vine în sprijinul familiilor care îşi doresc un copil, prin oferirea a trei variante de concediu de creştere a copilului. În plus, cei care doresc să revină la serviciu mai devreme, vor primi un stimulent de inserţie în valoare echivalentă de 85% din cuantumul salariului minim pe ţară, brut, adică aproximativ 893 de lei, începând cu luna mai 2016, faţă de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei, cum este prevăzut în actuala lege.