Proiect! Modificarea legii zilierilor. Unde şi cum se va lucra “cu ziua”?


zilieri“Cine nu lucrează ziua, flămânzeşte noaptea!” Aceasta ar putea să fie deviza celor pe care Legea nr. 52/2011 îi defineşte ca zilieri. Muncitul cu ziua s-a practicat, pesemne, încă de la începuturile civilizaţiei. Chiar şi pe când monedă de plată erau scoicile, blănurile ori bucăţelele de bronz… toate nesupuse inflaţiei!

Încă de pe vremea când noi ne numeam traci, geţi şi daci existau diferenţe de avuţie între oameni, deosebiri care făceau ca nu tot omul (înstărit) să-şi poată gestiona avutul, fără ajutorul lucrătorilor de ocazie. Desigur, mai înainte de a exista argaţi care să-şi slujească stăpânul în permanenţă, au existat muncitori cu ziua!

Legea 52/2011 defineşte zilierul ca pe o persoană fizică ce posedă capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter sporadic, pentru un beneficiar, primind în schimb o remuneraţie.

Dacă pe vremea tinereţii străbunicilor noştri, beneficiarii obişnuiţi ai muncii zilierilor erau, în primul rând, boierii- marii latifundiari, şi apoi exponenţii clasei mijlocii, cum ar fi negustorii, astăzi beneficiarul muncii prestate de către zilieri poate fi o persoană juridică oarecare.

 

Noutăţi pentru antreprenori şi zilieri

După apariţia Legii 52/2011 s-a considerat că ar mai fi necesare câteva modificări şi completări în domeniu. Iar aceastea sunt reunite într-un nou Proiect de Lege, ce poate fi vizualizat pe site-ul Ministerului Muncii. Iar aceste modificări nu-s deloc minore. Ba chiar au implicaţii importante !

Dacă ai un P.F.A., o intreprindere individuală, o intreprindere familială, vei putea, în curând, desigur dacă Proiectul va fi adoptat în forma prezentată, să angajezi zilieri pentru efectuarea unor activităţi necalificate cu titlu ocazional. Ori, până acum, legea se referea exclusiv la beneficiarul persoană juridică !

E o veste bună atât pentru zilieri, care vor avea mai multe oportunităţi de muncă, cât şi pentru entităţile economice enumerate, care vor avea acces la forţe de muncă suplimentare. De muncă să fie… Că muncitori avem, cu prisosinţă, de dat şi la export!

Doar instituţiile publice nu vor putea angaja muncitori zilieri! Ele au, şi aşa, destui sclavi pe plantaţie, în sutele de mii de funcţionari subremuneraţi ori plătiţi cu puţin peste cuantumul ajutorului social!

Fericirea deţinerii unui loc de muncă, fie el şi unul temporar, nu va fi rezervată doar cetăţenilor români. Întrucât pot desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional şi cetăţenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Vom avea, vreodată, satisfacţia să vedem puhoaie de englezi, germani, norvegieni, înghesuindu-se la hotarele patriei noastre, ca să activeze pe aici, ca zilieri ? Puţin probabil… Dar istoria oferă mari surprize !

 

Dacă zilierul primeşte şi ajutor social?

Până la acea fericită clipă în care satisfacţiile şi beneficiile muncii de zilier pe la poalele Carpaţilor vor fi vestite-n toate cele patru zări, să vedem ce suprize ne-au mai pregătit puternicii zilei, prin Proiectul de modificare a Legii 52/2011!

Frecvent apare situaţia în care zilierul sau persoana necalificată şi, de multe ori prea puţin şcolarizată, este şi beneficiară de ajutor social. Persistă întrebarea: oare poate fi legală primirea acestui beneficiu de moment ce zilierul are deja un venit?

Aşa cum se precizează în Legea 52, un zilier nu poate presta o muncă la acelaşi beneficiar pentru mai mult de 90 de zile (cumulate), pe durata unui an calendaristic. Iar zilierul nu-şi găseşte mereu de lucru!

Din acest motiv, ca o măsură de încurajare a implicării în activităţi remunerate, impozabile şi pentru un sprijin acordat acestei categorii de cetăţeni, obţinerea acestor câştiguri nu vor constitui o cauză de încetare a acordării ajutorului social (în conformitate cu Legea 416/2001). Cele două tipuri de venituri vor putea fi cumulate fără probleme, după adoptarea Proiectului!

8-10 ani… Aceasta era vârsta la care un copil de ţăran sărac, lipsit de vite şi pământ, începea să muncească cu ziua, acum un veac, în ogradă, pe ogor sau în livada boierească, la rând cu cei mari. La epoca respectivă, nu era nimic anormal în aceasta!

Acum, o persoană va putea desfăşura activităţi ca zilier doar dacă are 16 ani împliniţi. Totuşi, se poate angrena în astfel de activităţi şi între 15 şi 16 ani, doar cu acordul părinţilor, exprimat în formă autentică şi cuprinzând activităţile care vor fi efectuate!

Între 15 şi 18 ani, activităţile efectuate ca zilieri nu vor trebui să stânjenească dezvoltarea somatică, psihică, morală şi socială şi nici exercitarea dreptului la învăţătură. Cinstiţi să fim, nu munca în exces îi impiedică pe mulţi dintre adolescenţii contemporani să se dezvolte psiho-fizic sau să înveţe. Ci preocupări total antagoniste!

 

Muncă fără accidente

Experienţa a arătat, din păcate, că nu de puţine ori, muncitorii tocmiţi cu ziua au avut de suferit din pricina necunoaşterii sau nepunerii în practică a normelor de protecţie a muncii. Bine, acest lucru nu este specific doar zilierilor! Fiindcă pe la noi, casca şi ochelarii de protecţie, încălţămintea şi îmbrăcămintea adecvată sunt considerate mai degrabă fanfaronadă, decât mijloace de evitare a unor invalidităţi permanente.

Proiectul de modificare a Legii 52/2011 prevede condiţii care trebuie respectate din acest punct de vedere, precum asigurarea instruirii zilierului de către beneficiar cu privire la primejdii şi la mijloacele de evitare ori asigurarea echipamentului specific.

Zilierul trebuie să declare pe proprie răspundere că starea de sănătate îi permite prestarea muncii respective. Orice accident survenit va fi adus deîndată la cunoştinţa I.T.M.-ului, care va cerceta circumstanţele în care s-a produs evenimentul.

În fiecare lună, până pe data de 5, beneficiarul (persoană juridică, P.F.A. etc.) va avansa către I.T.M. un extras din Registrul zilierilor (pentru luna precedentă). Aceste date vor fi centralizate pentru întreaga ţară.

 

Cum va fi remunerat zilierul?

Plata zilierului se poate face şi prin mijloace electronice iar cel mai târziu termen pentru efectuarea sa este finalul săptămânii de muncă, prin comun acord. Aici, autorii Proiectului nu s-au putut abţine să nu introducă iarăşi în ecuaţie salariul minim pe economie. Astfel valoarea minimă a plăţii aferente unei ore de muncă nu poate fi mai mică decât în cazul salariului minim pe economie, adică circa 4,7 lei (de la 1 iulie 2013).

Ce este de obiectat aici? Un singur lucru: într-o ţară cu adevărat capitalistă (aşa cum prea multe nu mai sunt), salariul minim impus de către Stat nici n-ar trebui să existe!

Ca şi la salariile angajaţilor- fie ele infime sau generoase- stabilirea remuneraţiei meritate ar trebui să fie caracterizată prin deplina libertate de negociere dintre muncitor (că tot agreem limbajul de lemn neocomunist) şi beneficiar (exploatator, conform păguboasei doctrine!).

Măcar de s-ar înmulţi «exploatatorii», să aibă tot omul de muncă! Şi dacă nu se înmulţesc, că n-au condiţii, ştim cine-i de vină… Indivizi dintr-aceia care au stabilit, cu acest prilej, ca zilierul să nu poată fi plătit cu mai mult de 10 lei pe oră.

Hai să zicem, ataşamentul pentru Marx şi Engels nu îngăduie ca zilierul să fie plătit cu mai puţin de echivalentul salariului minim pe oră. Dar ce-i cu pragul maxim ! Dacă omul munceşte cu sârguinţă, de ce să nu fie plătit cu 20 sau 30 lei pe oră?!

Aaaa, alta-i problema… De la un anume nivel în sus ar trebui plătite şi contribuţiile sociale (pensie, şomaj, asigurare medicală). E de prisos să ne mai întrebăm dacă se va mai bucura careva, dintre cei aflaţi azi în floarea vârstei, de-o pensie publică acceptabilă?

Sau ce primesc pacienţii din spitalele de stat în schimbul plăţii scrupuloase a asigurării de sănătate obligatorii?! Dacă ne durea inima, cugetând la viaţa amărâtă de zilier, măcar îl scuteam de impozit. Ori suma reţinută era virată către un fond de pensii sigur (dacă mai există aşa ceva!).

Dar nu! Îl mai luăm şi-n râs, precizând că, deşi activitatea desfăşurată nu oferă calitatea de asigurat în sistemele de pensii, sănătate, şomaj etc., zilierul se poate asigura individual.

Din care bani? Din cei sub 10 lei/oră? Cumva, dacă are asigurare de sănătate şi cotizează la pensia de stat, nu mai are nevoie şi de hrană ori îmbrăcăminte?

Statul, pretins asistenţial şi, realmente, jecmănitor, ia uneori chip de lup viclean, dar înveşmântat precar, într-o prea mică piele de oaie. Dacă tot ne raportăm la valorile capitaliste, să lăsăm piaţa (liberă!) să decidă contravaloarea muncii.

Şi să nu mai împovărăm atât întreprinzătorii cât şi “clasa muncitoare” cu tot felul de contribuţii ori asigurări iluzorii, furnizate prin sisteme de stat falimentare, aflate într-o lungă agonie!

 

Spor la treabă!

Zilierii necalificaţi pot activa în domenii precum: agricultura, vânătoarea, silvicultura, pescuitul, acvacultura, tratarea şi eliminarea deşeurilor neprimejdioase, recuperarea materialelor, comerţul cu ridicata (produse agricole brute şi animale vii), organizarea de evenimente (expoziţii etc.), publicitatea, interpretarea artistică, suportul pentru interpretarea artistică, gestionarea sălilor de spectacol. Folosirea zilierilor pentru alte activităţi decât cele prevăzute expres în Legea 52/2011 nu va rămâne nepedepsită. Amenda va fi între 10000 şi 20000 de lei!

Durata activităţii efectuate de către zilier este de minim o zi (8 ore de muncă, dar nu poate depăşi 12 ore; respectiv 6 ore în cazul minorului apt de muncă). Cum spuneam, zilierul nu poate lucra, anual, mai mult de 90 de zile pentru unul şi acelaşi beneficiar. Şi nici nu poate fi tocmit spre a munci în folosul vreunui terţ. Beneficiarul încalcă aceste condiţii? Din umbră îl va pândi o amendă de 6000 de lei!

Acesta fiind foarte probabilul cadru legislativ în care, atât beneficiarii cât şi zilierii vor conlucra, lor nu le va mai rămâne decât… să-şi vadă de activitate. Atâta vreme cât, în relaţia cu Sistemul, nu vor apărea situaţii de netolerat, ambii parteneri vor respecta zicătoarea: “Cine munceşte şi tace, mult mai bună treabă face!”