stdntRezultatele de la examenele de bacalaureat desfăşurate în ultimii ani au arătat, cu probe greu de tăgăduit, că au apus vremurile în care şcoala românească se mândrea cu generaţiile de absolvenţi bine pregătiţi care ieşeau pe porţile sale.

Astăzi, suntem faimoşi pentru alte lucruri, în Europa. Lucruri ce nu vădesc o bună educaţie! Unii dintre foştii şoimi ai patriei, în lipsa şcolarizării şi a unei meserii, au devenit păsări de pradă prin Occident.

Şcoala nu trebuie doar să ceară memorarea mecanică a unor noţiuni neinteligibile. Ea are şi rolul de a orienta omul în viaţă, de a-i da repere morale, de a-l învăţa cum să-şi câştige onorabil traiul. Dacă nu-şi va asuma aceste roluri, viitorul este sumbru.

În popor se spune că pomul trebuie îndreptat de mic, dacă nu vrem să crească şi să rămână strâmb. La fel şi copilul! Numai că, de multe ori, părinţii şi profesorii nu-şi iau rolul în serios. Părinţii pretextează că puţinătatea timpului nu le îngăduie să se intereseze suficient de comportamentul şcolar al progeniturii. Iar profesorii dau vina pe remuneraţia derizorie, nemotivantă. Pretexte găsim la orice pas. Dar dacă ne pasă, vom căuta şi soluţii!

 

Comunicare mai bună între şcoală şi părinţi

În mod sigur, majoritatea părinţilor ar putea lua măsuri eficiente atunci când copilul lor o ia pe arătură, în sensul că încep să apară absenţele, notele ruşinos de mici sau comportamentele turbulente la ore. Cu condiţia să ştie ce se întâmplă!

Sunt elevi care la şcoală sunt zmei iar acasă mieluşei! Şi abia la sfârşit de de an vede părintele dezastrul şcolar, când află că fiul sau fiica păşeşte grăbit(ă) pe drumul ruşinos al repetenţiei.

Numai un părinte poate înţelege cât de dureros e să vezi că toate eforturile depuse pentru ca odraslei să nu-i lipsească nimic nu sunt răsplătite decât prin lene, nepăsare şi, adesea, obrăznicie ajunsă-n pragul huliganismului. Dar nu puţini sunt părinţii care, chiar dacă timpul nu le îngăduie să vină des la şcoală, ar vrea să cunoască măcar săptămânal evoluţia şcolară a odraslelor!

Ei vor fi cei mai bucuroşi atunci când se va introduce catalogul online, în învăţământul public. Actualmente, acest sistem se practică pe la şcolile particulare sau la unele universităţi. De curând a fost alcătuit un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale. La reluarea activităţii parlamentare, în toamnă, va fi supus dezbaterilor. Dacă tot au vacanţă, precum şcolarii, parlamentarii ar trebui să primească şi note… în catalog. Ce de corigenţe ar mai fi!

Dacă acest proiect legislativ va trece cu succes prin Parlament ar urma ca Legea educaţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10.01.2011 să fie completată prin introducerea, la art. 70, a unui nou alineat.

Conform proiectului, alin. (5) al art. 70 din Legea educaţiei ar trebui să sune astfel: „se înfiinţează Catalogul online, platformă şcolară online pentru publicarea zilnică a notelor şi absenţelor elevilor.” Această dispoziţie ar urma să intre în vigoare în termen de 2 ani de la publicarea noii legi. Cam târziu, ce-i drept!

Înainte de a purcede la comentarea acestei prevederi să enunţăm şi cea de-a doua completare, care ar urma să fie adusă Legii educaţiei, în situaţia în care parlamentarii vor aproba proiectul în actuala formă şi aceste elemente de noutate legislativă vor figura printre ştirile juridice. Conform celei de-a doua prevederi din proiect, înfiinţarea şi gestiunea permanentă a catalogului online va intra, aşa cum era de aşteptat, în responsabilitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Dar proiectul este cam simplist. Mai sunt lucruri de stabilit. Propunerea legislativă este mai mult decât benefică, motiv pentru care ar trebui grăbită aprobarea şi implementarea sa, dar ar trebui să se ştie deja şi cum anume s-ar putea pune în practică ideea. Doi ani pentru intrarea în vigoare? Oare de ce o aşa amânare?

Ca să vorbim despre catalog online la nivelul întregii ţări ar trebui ca toată reţeaua şcolară să fie conectată la internet. Singurii care se vor bucura de întârziere sunt copiii… leneşi şi chiulangii, care nu-şi (re)cunosc interesul.

Este îmbucurător ce se plănuieşte, dar va fi necesară o platformă naţională online prin care orice părinte să poată nu doar vedea dacă odrasla sa a binevoit să dea pe la şcoală în ultimele zile sau ce note a mai luat, dar şi să poată interacţiona cu dascălii. În fond, suntem în era comunicării!

Dar tocmai această epocă a comunicării pune şi probleme de drept, de care noile apariţii legislative anunţate de către ştirile juridice nu trebuie să facă abstracţie. Astfel, ca să nu survină neajunsuri legate de gestionarea eronată a datelor personale, ar fi cazul ca nu orice utilizator de internet să poată accesa cu uşurinţă rezultatele şcolare ale elevului X sau Y.

Conform Directivei 95/46 CE, orice prelucrare de date cu caracter personal trebuie să fie legală şi onestă faţă de persoanele vizate. Activităţile dedicate prelucrării datelor personale trebuie să fie compatibile cu scopurile urmărite. Printre noi sunt destul de numeroşi curioşii de meserie, care n-ar avea linişte până ce n-ar afla ce note a mai luat feciorul vecinului. Ori acest lucru n-ar trebui permis. Nu acesta este scopul evaluărilor şi testelor şcolare!

 

Catalogul online – spaima elevilor trândavi?

Cu privire la modul de accesare a catalogului online şi pentru înlăturarea oricăror situaţii nedorite, este foarte probabil ca, în conformitate cu metodologia de aplicare a viitoarelor prevederi legate de catalogul electronic, numai părintele şcolarului sau, după caz, tutorele, va putea să consulte datele privind situaţia sa şcolară.

Aşa ar fi respectate şi prevederile legii fundamentale sau cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind respectarea vieţii private. Tehnic vorbind, catalogul electronic va trebui să fie şi foarte bine securizat faţă de atacurile cibernetice, pentru că altminteri micii sau mai marii hackeri (mai corect ar fi crackeri!) se vor distra teribil modificând note şi motivând absenţe.

Printr-o interfaţă care să permită doar introducerea notelor, dar nu şi consultarea imediată a rezultatelor testărilor anterioare, catalogul online ar putea elimina şi evaluările părtinitoare ale elevului de către profesori.

Rămâne în sarcina legiuitorului să ia în calcul aceste aspecte, atunci când va stabili modul concret în care va funcţiona catalogul online, la nivel naţional. Deîndată ce părinţii vor putea vedea zilnic după două click-uri ce isprăvi a mai făcut vlăstarul lor la şcoală, elevii-problemă vor avea probleme suplimentare… de rezolvat. Şi vor avea explicaţii de dat.

Este cazul să se gândească de pe acum ce vor zice atunci când părinţii le vor reproşa că au ars gazul degeaba!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.