Proiect de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari


lege
Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari.

Misiunea sistemului judiciar este de a îndeplini un act de justiţie eficient şi accesibil, realizat în condiţii de independenţă, integritate, stabilitate legislativă şi instituţională, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Garantarea unui act de justiţie eficient şi eficace depinde de pregătirea, calitatea şi integritatea resurselor umane afectate atât organelor judiciare, cât şi celorlalte organizaţii conexe sistemului judiciar, care concură la îndeplinirea finalităţilor justiţiei în societate.

Coerenţa şi calitatea actului de justiţie pot fi în egală măsură afectate de calitatea contribuţiilor aduse de toţi actorii care intervin în spaţiul de construire, lansare şi aplicare a produsului finit al organizaţiilor judiciare propriu-zise.

De aceea, Ministerul Justiţiei şi-a asumat obiectivul modernizării statutului unor profesii juridice şi conexe sistemului judiciar, urmărind consolidarea statutului acestora, creşterea profesionalismului tuturor categoriilor de personal afectate profesiilor juridice/conexe, precum şi întărirea formelor de răspundere în cadrul fiecărei profesii.

Proiectul de lege supus spre aprobare, care cuprinde norme juridice privind profesia de traducător şi interpret judiciar şi activitatea de traducere şi interpretare judiciară, se înscrie în acest demers, mai amplu, de modernizare a statutului profesiilor juridice şi conexe sistemului judiciar, de asigurare a premiselor pentru realizarea unui act de justiţie de calitate.

Astfel, printre principalele aspecte care se preconizează a fi reglementate/reformate prin proiectul de lege, în scopul creării premiselor creşterii calităţii serviciilor de traducere şi interpretare pentru sistemul judiciar, menţionăm:

  • definirea noţiunii de “traducere şi interpretare judiciară” şi a organelor care folosesc serviciile traducătorilor şi interpreţilor judiciari;
  • calificarea serviciului prestat de către traducătorul şi interpretul judiciar ca fiind de interes public;
  • consacrarea, în mod expres, a profesiei de traducător şi interpret judiciar, ca profesie de sine stătătoare, exercitată sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei;
  • înfiinţarea Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi traducătorii şi interpreţii judiciari, autorizaţi de Ministerul Justiţiei;
  • condiţiile şi procedura de dobândire a calităţii de traducător şi interpret judiciar;
    reglementarea evaluării profesionale periodice a traducătorilor şi interpreţilor judiciari;
  • reglementarea instituţiei suspendării calităţii de traducător şi interpret judiciar, instituţie neprevăzută în actuala reglementare;
  • reglementarea unor noi motive de încetare a calităţii de traducător şi interpret judiciar;
  • reglementarea formelor de exercitare a profesiei de traducător şi interpret judiciar;
  • procedura de efectuare a controlului calităţii activităţii traducătorilor şi interpreţilor judiciari (potrivit legislaţiei actuale, calitatea serviciilor de interpretare şi traducere este supusă, exclusiv, aprecierii, insuficient şi ineficient, exercitat de organul în faţa căruia se prestează acest serviciul;
  • procedura de angajare a răspunderii disciplinare a traducătorilor şi interpreţilor judiciari;
  • reglementarea în mod expres a obligaţiei traducătorului şi interpretului judiciar de a respecta secretul profesional, atât în timpul exercitării profesiei, cât şi după încetarea calităţii de traducător şi interpret judiciar.