Ce i se cere Avocatului Poporului? Imparţialitate şi integritate, nu obedienţă politică!


avocatulpoporuluiPeste România s-a abătut, în ultimii 10-12 ani, o ploaie de ordonanţe de guvern şi de ordonanţe de urgenţă ale guvernului. Un potop ce nu mai conteneşte! Unele ordonanţe sunt constituţionale, altele… prea puţin. Sau deloc! Ordonanţele de urgenţă se emit în situaţii extraordinare, nu la fiecare 5 zile. Că doar nu ne aflăm sub asediu. Executivul nu trebuie să ia locul Parlamentului!

Conform Constituţiei şi legii ce reglementează organizarea acestei instituţii, Avocatul Poporului posedă dreptul exclusiv de-a înştiinţa Curtea Constituţională a României cu privire la emiterea unor ordonanţe de guvern aflate în dezacord cu prevederile constituţionale.

Într-o autentică democraţie, n-ar trebui ca, vreodată, Avocatul Poporului, promovat fiind de către formaţiunea politică aflată la guvernare sau legat fiind de aceasta prin diverse interese, să se abţină de la sesizarea Curţii Constituţionale, atunci când e limpede ca lumina zilei că vreuna dintre ordonanţele emise de către guvern intră într-un revoltător dezacord cu prevederile Constituţiei. Ce-i de făcut, pentru a evita o asemenea situaţie? Vom vedea, numaidecât!

Se afirmă, tot mai des, că ar trebui ca atât cetăţenii cât şi reprezentanţii lor aleşi, parlamentarii, să-i poată cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională, dacă există suspiciuni legate de constituţionalitatea vreunei ordonanţe de guvern.

Dar pentru ca Avocatul Poporului să-şi ia în serios această atribuţie, ar trebui să existe şi o cale de a-l motiva, nu-i aşa?

 

Ştiri juridice privind Avocatul Poporului

La Camera Deputaţilor a fost înregistrată recent, pentru dezbatere, o propunere legislativă pentru completarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului. Dacă proiectul are să fie adoptat de către Parlament şi, mai apoi, are să fie promulgat, o nouă lege va vedea lumina tiparului în „Monitorul oficial”.

Avocatul Poporului are, ca scop, ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice, reprezentând o autoritate publică autonomă, independentă faţă de orice altă autoritate publică. Nimeni nu-l poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sale.

Avocatul Poporului este numit de către Camera Deputaţilor şi de Senat, într-o şedinţă comună. Pentru a fi numit Avocat al Poporului, un cetăţean român va trebui, conform ştririlor juridice aduse de noua propunere legislativă, să îndeplinească mai multe condiţii.

Astfel, pe viitor, nu va mai putea să fie numită Avocat al Poporului decât o persoană care:

  • are o pregătire juridică superioară şi o înaltă competenţă profesională;
  • are o vechime de minimum 18 ani în activitatea juridică ori în învăţământul juridic;
  • n-a fost membră al vreunui partid politic în ultimii 10 ani. Iniţiatorii ar dori, deci, un nivel mai avansat al depolitizării acestei instituţii!
  • n-a fost condamnată printr-o hotărâre definitivă;
  • n-a desfăşurat, în trecut, activităţi de poliţie politică.

Potrivit noilor ştiri juridice aduse de recenta iniţiativă legislativă, Avocatul Poporului va urma să coordoneze şi activitatea de prevenire a torturii în locurile de detenţie, va aproba rapoartele de vizită întocmite-n cadrul activităţii de prevenire a torturii şi va aproba recomandările ce însoţesc rapoartele de vizită întocmite atunci când, în urma vizitelor efectuate, sunt observate nereguli.

 

Avocatul revocat, un pensionar mai puţin avantajat!

În momentul de faţă, mandatul Avocatului Poporului încetează anterior termenului în caz de demisie, de revocare din funcţie, de incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, de imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile vreme de peste 90 de zile şi, fireşte, în cazul în care viaţa sa a luat sfârşit.

Revocarea din funcţie a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face de cele două camere ale Parlamentului, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, la propunerea birourilor permanente, pe baza raportului comun al comisiilor juridice.

Perioada de îndeplinire a funcţiei de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură şi-n specialitatea juridică. În prezent, la data pensionării sau a recalculării pensiei anterior stabilite, Avocatul Poporului beneficiază de-o pensie calculată aidoma pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale.

Însă persoanele care, indiferent de motiv, au fost revocate din această importantă funcţie nu vor mai putea beneficia de acest avantaj, potrivit noului proiect de lege!

 

O nouă pricină de revocare a Avocatului Poporului!

Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora şi, totodată, poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor guvernului.

Dacă noul proiect legislativ are să treacă cu succes prin Parlament, în urma solicitării motivate a cel puţin 15 senatori, 20 deputaţi sau a unui număr de 2000 de cetăţeni, Avocatul poporului va sesiza Curtea Constituţională asupra ordonanţelor guvernului. Potrivit noilor ştiri juridice, respingerea acestei cereri va trebui motivată de către Avocatul Poporului în termen de 30 de zile de la primirea sa.

Dacă actualul proiect va deveni lege şi va vedea lumina tiparului în „Monitorul oficial”, ar urma ca Avocatul Poporului să fie revocat din funcţie şi atunci când un număr de două solicitări de sesizare asupra ordonanţelor guvernului nu au fost transmise Curţii Constituţionale iar motivele de respingere a solicitării nu sunt confirmate de către Curtea Constituţională.

Atunci când va respinge solicitarea parlamentarilor sau cetăţenilor de sesizare a Curţii Constituţionale asupra ordonanţelor guvernului, actul de respingere va putea fi motivat doar cu privire la aspectele strâns legate de constituţionalitatea textului de lege vizat, fără a putea fi invocate elemente privind oportunitatea sa.

Avocatului Poporulul i se cere imparţialitate, integritate! Aşadar, el trebuie să fie total detaşat de politica oricărui partid. Ar putea fi un pas înainte dacă, prin puterea unei noi legi, Avocatul Poporului va fi, pe viitor, recrutat dintre specialiştii neafiliaţi politic în ultimul deceniu. Ultimul lucru pe care ni l-am dori ar fi ca Avocatul Poporului să facă jocurile vreunui partid, oricare ar fi acela.

Peste patruzeci de ani, până-n 1990, am avut… partid unic. Ne ajunge! Democraţia nu poate exista fără pluripartidism şi separaţia puterilor în stat. Chiar dacă nu-i un sistem desăvârşit, altul mai bun încă n-a fost creat. Ce înseamnă un partid care ajunge să deţină pâinea şi cuţitul? Parte mie, parte ei, parte lui. O parte pentru fiecare lider, susţinător, membru marcant. Dar partea ta, a românului de rând, unde se află?

Este nevoie, deci, nu numai de partide, dar şi de nepărtinire. De imparţialitate!