Proiectul de lege cu privire la stagiile de adaptare profesională pentru absolvenţii de învăţământ superior a fost propus spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Documentul stabileşte modalitatea de efectuare a stagiilor de adaptare profesională pentru absolvenţii învăţământului superior, în scopul asigurării tranziţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii.
Totodată, el prevede că stagiul se va organiza în baza unui program aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea.
Programul va include planificarea activităţilor care vor fi desfăşurate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor teoretice şi de deprinderile practice dobândite pe parcursul perioadei de stagiu.
Perioada de stagiu va putea fi întreruptă în situaţia suspendării contractului de adaptare profesională sau dacă stagiarul se află în concediu medical o perioadă mai mare de 30 de zile.
Activitatea stagiarului va fi desfăşurată sub îndrumarea unui formator din cadrul aceluiaşi compartiment. Persoana desemnată trebuie să fie dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă profesională de cel puţin 2 ani în domeniul în care urmează să se realizeze stagiul.
Formatorul va coordona activitatea stagiarului, va aduce modalităţi de rezolvare a lucrărilor repartizate acestuia, va supraveghea modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu corespunzătoare postului ocupat şi va întocmi un referat în vederea evaluării.
Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se va aduce la cunoştinţa stagiarului în termen de 3 zile lucrătoare de la data completării. Dacă este nemulţumit de calificativul de evaluare, el poate contesta în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă. Conducătorul angajatorului va fi obligat să rezolve contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acesteia.
Totodată, în 5 zile de la comunicarea raportului de evaluare, angajatorul se va obliga să elibereze stagiarului o adeverinţă din care să reiasă perioada în care acesta a desfăşurat activitatea în baza contractului de adaptare profesională, competenţele dobândite şi calificativul obţinut de stagiar.
Salariul de bază lunar al stagiarului, stabilit prin contractul individual de muncă, va fi cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru un program de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână.
Finanţarea stagiilor de adaptare profesională se poate face din bugetul propriu al angajatorului, din fondul social european, din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice.
Iniţiatorii proiectului au specificat în nota de fundamentare că prin adoptarea noului cadru legislativ se evaluează o reducere a şomajul în rândul tinerilor absolvenţi de studii superioare, ameliorarea legăturilor între instituţiile statului cu atribuţii cu privire la piaţa muncii şi angajatori, asigurarea necesarului de forţă de muncă calificată, de calitate şi o îmbunătăţire a conţinutului formării profesionale oferite studenţilor.
Într-un comunicat al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) se arată că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească.
MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate – PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice – IGP, Denumirilor de Origine – DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006).
Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC va depune documentaţia descărcată de pe internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare – OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise, iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară (DIA) din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului.
Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Produselor de Calitate -RNCP şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat.
Ordinul nr. 1918/2011 reglementează procedura şi actele pe care angajatorii sunt obligaţi să le prezinte la inspectoratul teritorial de muncă pentru obţinerea parolei, precum şi procedura privind transmiterea registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic. Completarea registrului se face de către una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisă de către angajator. Angajatorii pot contracta serviciul de completare şi transmitere a registrului prin încheierea de contracte de prestări de servicii cu prestatori înregistraţi la inspectoratele teritoriale de muncă, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (5) din Legea 677/2001. Pentru înregistrarea prestatorilor de servicii la inspectoratele teritoriale de muncă, angajatorii au obligaţia de a informa în scris inspectoratele teritoriale de muncă despre încheierea contractului cu prestatorul cu care a contractat serviciul de completare şi transmitere a registrului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de prestări de servicii.
În cazul încetării sau rezilierii contractului de prestări de servicii, angajatorul va comunica inspectoratului teritorial de muncă aceasta cel mai târziu la data încetării sau rezilierii, în vederea eliberării unei noi parole angajatorului. Angajatorul are obligaţia să solicite obţinerea numelui de utilizator şi a parolei, indiferent dacă angajatorul prestează serviciul de completare şi transmitere a registrului sau are încheiat un contract de prestări de servicii, şi activarea accesului la portalul Inspecţiei Muncii. Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei se face la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul.
Dacă registrul general de evidenţă a salariaţilor este completat de un angajat al societăţii, iar societatea a solicitat şi obţinut parola, poate folosi aceeaşi parolă sau dacă angajatorul doreşte să modifice parola va solicita eliberarea unei alte parole inspectoratului teritorial de muncă.
Referitor la modificările în baza de date, ITM-ul nu deţine altă bază, dacă respectivele modificări nu au fost introduse în Revisal, ele nu apar nici în baza de la ITM. Numai dacă s-a pierdut, din motive tehnice, o parte din bază, atunci puteţi solicita sprijunul ITM-ului, care este acordat contra cost.
Art. 82 alin. (4) din Codul muncii prevede că se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată între aceleaşi părţi, iar alin. (5) din acelaşi articol, spune că contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la data încetării unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Odată cu expirarea celui de-al 3-lea contract individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai un singur contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Însă, la fiecare angajare se întocmesc toate documentele necesare nefiind nicio diferenţă între contractul individual de muncă pe durată determinată şi contractul individual de muncă pe durată nedeterminată.
Potrivit art. 139 din Codul muncii, modificat prin Legea 147/2012, începând cu anul curent, ziua de 30 noiembrie este zi de sărbătoare legală stabilită prin lege şi se acordă în temeiul legii.
Acest lucru poate fi înregistrat în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate prin încheierea unui act adiţional la contract sau înregistrat în regulamentul intern prin decizia angajatorului.
Aşadar, conform art. 143 din Legea 62/2011 a dialogului social contractele colective de muncă şi actele adiţionale se încheie în formă scrisă şi se înregistrează la inspectoratul teriotorial de muncă – contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, şi la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Socile în cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de activitate.
Prin urmare, actul adiţional de completare a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate va fi înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
Potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. g) si h) din Codul muncii , încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 şi art. 142 din Codul muncii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cauza Cucu c. României (22362/06) prin care a condamnat statul român pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus unui tratament degradant, precum şi a dreptului de a vota.
Reclamantul s-a plâns Curţii Europene de condiţiile de detenţie din penitenciarele Jilava şi Giurgiu.
Supraaglomerarea din penitenciare, existenţa unei igiene precare şi a condiţiilor generale de detenţie din aceste penitenciare, constatate de Curte, au reprezentat pentru reclamant un tratament inuman si degradant. Anterior cazului Cucu, Curtea Europeana s-a pronunţat cu privire la măsuri generale pe care România va trebui să le aplice pentru a remedia situaţia.
Hotărârea CEDO stabileşte, de asemenea, că aplicarea automată a pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a vota, deşi infracţiunea pentru care a fost condamnat reclamantul nu avea nicio legatură cu exercitarea dreptului la vot, reprezintă o încălcare a articolului care protejează libertatea persoanei de a-şi exprima opţiunea asupra candidaţilor la alegerile pentru corpul legislativ.
Potrivit unor declaraţii făcute joi, 15 noiembrie, de către Victor Emanuel Ciupercă, director zonal AMB Holding, terenurile agricole din România se vor scumpi odată cu apariţia reglementărilor ce vor permite comasarea acestora.
În condiţiile în care, în prezent, preţurile acestora variază între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar, scumpirea urmând să se producă, în opinia lui, într-un termen scurt, urmând să fie similare cu cele practicate în alte ţări ale Uniunii Europene, respectiv de 8.000 – 10.000 de euro pe hectar.
“În Uniunea Europeană, aproape de noi, preţurile la terenuri depăşesc 8.000 – 10.000 de euro/hectar. Consider că şi în România tendinţa va fi aceeaşi, de asta recomand să achiziţionaţi şi să compactaţi terenuri cât mai mult şi asta pe termen scurt. Astăzi, dacă discutăm despre achiziţiile bucăţilor mici de teren, ele nu devin riscante, pentru că sunt convins că, până la urmă, se va trece la comasarea lor. Sunt convins că statul şi MADR vor trebui să lucreze pentru a promulga o lege prin care să permită comasarea terenurilor. Momentul apariţiei acestor reglementări va fi şi momentul în care preţurile vor creşte şi acesta este beneficiul micului fermier sau ţăran care are una sau mai multe suprafeţe de teren pe care nu le poate lucra pentru că sunt disparate, a moştenit un hectar aici şi unul la un kilometru. În acel moment, cred că agricultura va avea şi o altă faţă, va produce mai mult, va aduce mai multe beneficii statului”, a precizat Victor Ciupercă.
Astfel, potrivit declaraţiilor făcute de Victor Ciupercă, în următorii doi ani, preţurile terenurilor agricole în România vor fi influenţate de factori importanţi precum specula, comasarea şi productivitatea terenurilor.
Poliţiştii au competenţa de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi infracţiunilor, potrivit Legii nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Prin urmare, constituie contravenţii şi sunt sancţionate cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei fapte precum: neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul să voteze, în secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot.
Se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei: distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent.
Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Conform Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea art. 55 al Legii nr. 35/2008 promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Propunerea Guvernului prin care a cerut FMI permisiunea să revină la pensiile vechi pentru militarii care au înregistrat scăderi de venituri în urma recalculării aplicate începând din 2010, dar nu şi la pensiile care au crescut în urma recalculării, adică peste 90% dintre acestea, a fost respinsă de experţii internaţionali.
FMI a spus că revenirea la nivelul anterior pentru unele pensii ar însemna şi scăderea pensiilor pentru cei care au beneficiat de pe urma recalculării, şi care sunt mai mulţi. Recalcularea s-a făcut pe baza unor criterii stabilite prin lege şi este greu de reversat doar pentru unii.
Reprezentanţii FMI au amintit Guvernului că aceste recalculări au fost admise la acea vreme în ciuda faptului că militarii aflaţi acum în pensie nu au contribuit niciodată la sistemul public de pensii.
Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care reglementează metodologia de recalculare a pensiilor militare şi care stabilea că procesul de recalculare a pensiilor pe baza salariului mediu brut pe economie, nu pe baza veniturilor individuale, va fi prelungit până la sfârşitul lui 2011 şi că instituţiile din sistemul de apărare vor fi cele obligate ca, până cel târziu la 31 octombrie 2011, să identifice şi transmită către casele de pensii adeverinţele privind veniturile obţinute de militari.
La sfârşitul anului trecut Consiliul Fiscal a publicat o opinie în care arăta că pensia medie plătită celor 159.000 de foşti militari, poliţişti şi angajaţi ai serviciilor de informaţii a crescut după recalculare cu peste 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei pe lună, deşi Ministerul Muncii anticipa o reducere.
Se supune dezbaterii un nou proiect de lege pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Modificare vine deoarece nu se consideră corect ca pentru fracţiuni de an lucrate să se impartă punctajul obţinut la 12, numărul de luni în an luni , în loc de numărul de luni muncite efectiv pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale. Noile modificări, de asemenea îi asigură salariatului dreptul de a fi informat referitor la îndeplinirea obligaţiilor fiscale ale angajatorului, adică dacă acesta îi achită lunar contribuţiile pentru viitoare sa pensie. În Expunerea de motive a acestui proiect se specifică că, pe lângă controlul statului pe această linie este binevenită şi implicarea angajatului, oferindu-i posibilitatea acestuia de a-l acţiona în judecată pe cel care nu respectă acest principiu. Acest proiect a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere.