Ministrul Sănătăţii va emite luna viitoare un ordin prin care femeile însărcinate să fie investigate obligatoriu pentru depistarea virusului HIV, a anunţat miercuri managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel.
Într-o conferinţă de presă, Streinu Cercel a declarat că beneficiile unei asemenea investigaţii obligatorii “sunt enorme”, fiind vorba în primul rând despre naşterea unui copil sănătos dintr-o mamă infectată cu HIV.
Potrivit acestuia, România se află în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte sistemul de monitorizare a infecţiei HIV, iar alte state “se chinuie să ia exemplul de la noi”.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Dorina Duma, a declarat, la rândul său, că testarea obligatorie a gravidelor pentru depistarea HIV este “deosebit de importantă, ţinând cont de faptul că este vorba despre un copil al cărui viitor nu este indiferent” nimănui.
În anul 2011, au fost înregistrate în România 16 cazuri de transmitere a bolii HIV de la mamă la copil, iar în primele nouă luni ale acestui an au fost înregistrate 12 astfel de cazuri.
A fost prezentat proiectul de ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare.
În modul acesta modificările vizează formularele 200 precum şi instrucţiunile privind completarea şi depunerea acestora, formularele 260, caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare şi păstrare a formularelor.
Premierul Victor Ponta a afirmat că în prima sesiune legislativă a anului 2013, trebuie modificată Constituţia, astfel ca în anul 2014 să se poată organiza alegeri regionale.
“Consider că trebuie să schimbăm Constituţia în prima sesiune a anului viitor, până în luna iunie. O să avem o majoritate consistentă. Atunci nu mai avem alegeri şi nu mai poate să spună Băsescu că modificăm Constituţia împotriva lui”, a precizat Ponta.
Primul ministru a adăugat că guvernul care va fi condus tot de USL după alegeri va gândi şi reorganizare teritorială. “În opinia mea, unica posibilitate este de a merge pe structura actualelor regiuni de dezvoltare, adică 8. Trecând treptat de la Guvernul central şi de la judeţe atribuţii către regiuni, care vor fi direct responsabile cu absorbţia de fonduri europene. Pentru lucrul ăsta avem nevoie de o schimbare a Constituţiei”, a afirmat premierul.
Acestea nu sunt singurele modificări pe care le vizează un viitor guvern USL. Premierul Ponta a precizat că viitoarea Lege Fundamentală trebuie să clarifice relaţia dintre instituţii.
“Vreau să discut şi cu UDMR si cu PDL dacă sunt capabili: trebuie să lămurim cu Constituţia, să ne asigurăm că niciun alt preşedinte, după ce pleacă Băsescu, că vine Antonescu sau altcineva, să nu meargă la Bruxelles si să spună voi toţi acasă sunteţi proşti, tăceţi că ştiu eu ce fac”, a spus Ponta.
‘Consider că preşedintele trebuie să fie în continuare ales prin vot direct. (…) În schimb, primul ministru răspunde în faţa Parlamentului şi trebuie pus, pe baza experienţei cu domnul Băsescu, ca să nu mai avem un alt domn Băsescu. Preşedintele nu nominalizează pe cine-l taie capul în funcţia de prim ministru, ci aşa cum este în toate constituţiile, pe cel de la forţa politică ce are cel mai mare număr de mandate în Parlament. Trebuie să stabilim în Constituţie faptul că la Curtea Constituţională poţi să pui oameni cu o anumită pregătire, minim 19 ani judecător sau magistrat şi că, eventual, deciziile luate de Curtea Constituţională pot fi în Parlament schimbate cu două treimi’, a afirmat Victor Ponta.
Privitor la reorganizarea teritorială a României, USL îşi propune ca, în anul 2014, să fie organizate alegeri regionale, proiectul fiind acela de a păstra actualele regiuni de dezvoltare.
Liberalul Sorin Ilieșiu, care pretinde la fotoliul de senator de Sibiu, a informat, în primul său discurs politic din această campanie, că vrea să inițieze o lege prin care nu candidații să plătească campania, dar mass-media.
Acesta a fost impus de la București pe Colegiul 1 senatorial din județul Sibiu, colegiu care acoperă întregul municipiu Sibiu. Până ieri, Sorin Ilieșiu nu s-a arătat deloc la față printre sibieni, nu a avut nicăieri afișe lipite și abia acum au fost decorate câteva panouri outdoor cu mesajele sale electorale. Nemulțumit de acest fapt, documentaristul-candidat Sorin Ilieșiu a invitat presa locală pentru a relata care sunt intențiile sale de potențial parlamentar.
Discursul lui Ilieșiu a avut drept punct de pornire și permanentă ancorare cariera în filmul documentar a candidatului. Apoi, și-a anunțat punctul forte al programului său electoral. ”Dacă voi fi parlamentar, voi iniția o lege normală pentru alegerile parlamentare. Nu mi se pare firesc că trebuie să faci rost de fonduri pentru campania electorală. Nu statul ar trebui să achite campania – ziarele, televiziunile, radiourile să fie obligate să prezinte programele electorale ale candidaților, să o facă gratuit”, a afirmat Ilieșiu.
Prima conferință de presă a liberalului Sorin Ilieșiu s-a desfăşurat în sediul PSD Sibiu, de pe un scaun amplasat vizavi de portretul lui Ion Iliescu, personaj înfierat aprig de Ilieșiu în documentarul ”Piața Universității – România”.
Candidat al USL pentru unul din cele trei fotolii de senator de Sibiu, Sorin Ilieșiu nu a prea avut ce le transmite sibienilor, pe care a dovedit că nici nu îi prea cunoaște. Întrebat de numărul de persoane cu drept de vot din colegiul în care candidează, Ilieșiu a precizat că e 60.000. Totuşi, în Colegiul 1 Senat Sibiu pe listele electorale sunt înscrişi 143.310 alegători.
Pentru a evita intrarea în infrigement, fosta taxă auto va fi înlocuită cu o taxă de mediu însă numai după ce vor avea loc în prealabil consultări şi cu Comisia Europeană.
La etapa actuală un grup de lucru format din producători şi importatori din industria auto lucrează în vederea găsirii unei noi formule de taxe, o taxă de protecţie a mediului, întrucât taxa veche a fost declarată împotriva regulilor europene şi banii trebuie daţi înapoi.
Totodată, primul ministru Victor Ponta a afirmat că în prezent Ministerul Finanţelor lucrează pentru o reformă fiscală în anul 2013 şi că mediul de afaceri din România solicită în primul rând stabilitate legislativă în plan fiscal.
Astfel, “pentru că avem cotă unică, după care mai avem vreo 199 de alte cote,16 % în viziunea multor state europene e chiar o fiscalitate de dumping, pentru că cei care plătesc 50%, majoritatea statelor occidentale, când văd că România, Bulgaria, Ungaria au o fiscalitate redusă, nu văd asta cu ochi buni” a declarat Ponta.
Aici reforma fiscală la care Ministerul de Finanţe a lucrat şi lucrează în continuare cu sprijin de la Banca Mondială este unul din obiectivele importante din 2013.
Pe saitul Ministerului Finanţelor Publice a fost lansat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Modificările vizează necesitatea aplicării procedurii de decertificare pentru cheltuielile care deja au fost certificate Comisiei Europene până în prezent, cât şi deducerea procentuală definitivă a unor sume, calculate ca urmare a aplicării acestor corecţii pentru cheltuielile incluse în declaraţiile curente, care urmează să fie certificate către CE, până la implementarea completă a contractelor de achiziţie publică afectate.
Proiectul de act normativ are în vedere, adoptarea unor măsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, către beneficiari, şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor măsuri de prevenire a apariţiei neregulilor şi în special a fraudelor.
Neadoptarea acestui act normativ ar putea conduce la imposibilitatea evitării riscului dezangajării automate a fondurilor la sfârşitul anului 2012, cât şi neasigurarea eventualelor intrări de fonduri de la Comisia Europeană înainte de sfârşitul anului 2012.
Pe saitul Ministerului Justiţie a fost publicat un proiect pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 83/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale.
În modul acesta în temeiul articolului 6 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice acest proiect.
Modificările conform proiectului dat vizează articolul 8, preambulul alineatului (2) şi alineatul (3) precum şi articolul 18, litera d) a punctului II din cadrul literei A a alineatului (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 83/2010.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis spre reexaminare la Senat Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.
Potrivit declaraţiilor lui Băsescu, legea trimisă pentru reexaminare trebuie să aibă ca scop întărirea atribuţiilor şi rolului Autorităţii Naţionale pentru Calificări, însă legea elimină unele atribuţii şi chiar suprimă instrumentele de coordonare a activităţii ANC.
Conform textului cererii de examinare, în mod contradictoriu cu interesul general al activităţii de formare profesională, prezenta lege introduce un regim sancţionator pentru nerespectarea standardelor de calitate mult mai blând decât forma anterioară a actului normativ.
Preşedintele a mai remarcat că textul legii nu respectă decizia Curţii Constituţionale, fiind formulată neclar, conținând contradicţii şi texte de natură de a da naştere la interpretări şi abuzuri.
Un articol din Legea 76/2012 facilitează eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul întregului portofoliu de credite specifice acordate de o bancă. Astfel, noua lege îi împuterniceşte pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis mai multe scrisori unor direcţii din BNR, precum şi Ministerului Justiţiei, prin care solicită sprijin pentru modificarea Legii de aplicare a Codului de procedură civilă care va intra în vigoare la 1 februarie 2013 şi de care se tem că „ar putea pune în dificultate industria bancară“.
Îngrijorarea bancherilor vine în contextul în care mii de clienţi persoane fizice au denunţat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.
Legea nu poate fi interpretată în sensul în care instanţa ar putea să oblige băncile să returneze şi comisioanele percepute în trecut pe baza clauzelor considerate abuzive, ci doar să elimine aceste clauze din contracte şi să nu mai perceapă astfel de comisioane în viitor, apreciază juriştii. Practic, clienţii care vor să îşi recupereze banii tot ar trebui să înainteze o acţiune individuală în justiţie.
Legea nr. 209/2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772/2012.
Astfel OG 30/2011 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale modifică şi OUG 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată.
Modificările se referă la calcularea impozitului, modul de calcul, pe mijlocul de transport, făcându-se diferenţă între vehiculele înregistrate şi cele înmatriculate -cu intrare în vigoare de la data de 1 ianuarie 2013; posibilitatea acordării de eşalonări la plata pentru obligaţiile fiscale administrate de ANAF, pentru o perioadă de cel mult 5 ani, în condiţiile stabilite de ordonanţă. Se modifică procentele de valoare suplimentară a garanţiilor de la max. 32% la max. 16% din sumele eşalonate la plată.