A ajuta sau a nu ajuta pe cei din jur? Gestiunea de afaceri


roof-repairPe lângă normele juridice, pe care, vrând-nevrând, trebuie să le respectăm, există şi alte norme după care ne ghidăm comportamentul. Şi acestea sunt normele sociale, care ne obligă să fim civilizaţi, atenţi cu ceilalţi şi, la nevoie, să îi ajutăm chiar fără să ni se ceară. De exemplu, în cazul unei furtuni, cu siguranţă aţi lua măsuri pentru a preveni distrugerile din curtea unui vecin care lipsea de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp.

Sau, mai departe, dacă furtuna i-ar distruge acoperişul, iar vecinul ar fi plecat din ţară pentru o perioadă lungă de timp, în condiţiile în care nu îl puteţi contacta, probabil, din spirit civic, aţi angaja dumneavoastră o firmă de construcţii pentru a repara acoperişul şi a-i salva, astfel, vecinului, bunurile de la distrugere. În situaţia în care aţi face aceste lucruri, din punct de vedere legal, aţi efectua o gestiune de afaceri. Care este situaţia dumneavoastră după efectuarea de astfel de acte şi, mai ales, cum vă puteţi recupera cheltuielile, vom vedea în cele ce urmează.

 

Reglementare

Gestiunea de afaceri nu este un act juridic, deoarece gerantul – cel care se angajează să gestioneze interesele altuia şi geratul – în exemplu nostru, vecinul – nu convin, nu se pun de acord cu privire la această conduită. Avem, deci, de-a face cu o situaţie de fapt ce produce (uneori, foarte importante) consecinţe juridice, deci cu un fapt juridic licit, care este reglementat de Codul Civil în articolele 1330-1340. Aşadar, are loc o gestiune de afaceri ori de câte ori gerantul “gestionează în mod voluntar şi oportun afacerile altei persoane”. Geratul, cel pentru care se gestionează, nu cunoaşte acest lucru, deoarece, dacă l-ar cunoaşte şi nu s-ar opune, am avea de-a face cu un mandat.  Aşadar, ori de câte ori ajutăm pe cineva, de obicei, deoarece este necesar şi urgent, cu intenţia de a ne recupera eventualele cheltuieli, suntem parte a unei gestiuni de afaceri.

 

Cel mai important de ştiut

Deja v-aţi dat seama, probabil, că v-aţi angajat într-o astfel de gestiune de multe ori, fără să îi cunoaşteţi reglementarea. Primul lucru pe care ar trebui să îl ştiţi sunt obligaţiile ce vă revin, odată ce v-aţi angajat să gestionaţi (pentru că există obligaţii!) Conform art. 1332,  gerantul este obligat (!!!) să continue gestiunea până când o poate abandona fără riscul vreunei pierderi sau până când geratul, personal sau prin reprezentant, ori moştenitorii săi sunt în măsură să o preia.

În exemplul nostru, aceasta înseamnă că, dacă aţi început să luaţi măsuri pentru a preveni distrugerile cauzate de o furtună puternică, nu puteţi abandona pur şi simplu; trebuie să continuaţi conservarea bunurilor vecinului până când acesta, un reprezentant al său, ori, în caz de deces, un moştenitor poate să preia gestiunea bunurilor. La fel, dacă v-aţi angajat să reparaţi acoperişul vecinului, vă obligaţi să o faceţi până la capăt, chiar dacă devine incomod ori prea costisitor pentru dumneavoastră. Altfel, dacă lăsaţi “binele” neterminat, iar acest lucru îi cauzează geratului daune (de exemplu, aţi plătit pentru repararea acoperişului numai la modul provizoriu, iar acesta este distrus din nou, cauzând distrugeri vecinului), legal, dumneavoastră veţi răspunde pentru acele daune.

Aceste reguli sunt de natură să vă facă să vă gândiţi de două ori înainte de a acţiona mânaţi de spiritul civic, nu-i aşa?

 

Alte aspecte de punctat

Dat fiind faptul că gestiunea de afaceri este o construcţie juridică la care sunt şanse mari să luăm parte, la un moment dat – fie ca geranţi, fie ca geraţi – este util de punctat toate aspectele importante:

  • odată ce gestiunea de afaceri este utilă geratului, acesta datorează de drept gerantului cheltuielile făcute. Dar, atenţie, nu datorează toate cheltuielile, ci numai cele necesare şi cele utile.

Cheltuielile necesare sunt cele ce au servit la conservarea intereselor geratului –  de exemplu, înlocuirea conductei de apă spartă ce ar fi dus la o inundaţie. Aceste cheltuieli se restituie întotdeauna, chiar şi când rezultatul nu a fost atins (vecinul a înlocuit acea ţeavă, dar inundaţia tot s-a produs, din cauza întregii instalaţii foarte vechi).

Cheltuielile utile sunt cele ce pun în valoare bunurile geratului – de exemplu, cheltuielile făcute cu repararea gardului distrus de furtună – nu era absolut necesar, dar sporeşte valoarea proprietăţii geratului – în acest caz, se va restitui numai echivalentul sporului de valoare, chiar dacă acele cheltuieli, în sine, sunt mai mari (gerantul va suporta diferenţa!).

Ceea ce geratul nu datorează, nu este obligat să restituie, sunt cheltuielile voluptuarii, ce reprezintă un “lux”, nefiind nici necesare, nici utile – o astfel de cheltuială ar fi achiziţionarea celei mai scumpe ţigle pentru acoperiş. Codul Civil stabileşte că astfel de cheltuieli se restituie doar dacă procură geratului un avantaj – dacă nu, el nu este obligat la restituire (în exemplul de faţă, gerantul va putea, bineînţeles, să îşi ridice materialele).

  • Geratul va datora şi dobânzi pentru aceste cheltuieli, începând cu ziua în care au fost efectuate; de asemenea, va trebui să repare eventualele prejudicii pe care actul de gestiune le-a cauzat gerantului (de exemplu, dacă el a sacrificat vreun bun al său pentru a se îngriji de bunurile geratului);
  • Pentru cheltuielile necesare, gerantul dispune de un drept de ipotecă legală ca şi garanţie (noutate adusă de Codul Civil) – dacă se ajunge în instanţă cu o acţiune prin care gerantul cere restituirea cheltuielilor necesare, acesta va putea să ceară, pe baza unei expertize, înscrierea în cartea funciară a acestei ipoteci. Astfel, gerantul va avea o garanţie a creanţei sale; în cazul în care geratul are şi alte datorii, a sa va fi prioritară.

Concluzii?

Aşadar, chiar dacă este civic şi moral să intervenim pentru a ajuta pe cei din jurul nostru, din comunitate, este bine să ştim ce consecinţe juridice atrage o astfel de intervenţie. Şi, analizând aceste dispoziţii, s-ar putea să ne dăm seama că binele pe care vrem să îl facem se poate întoarce foarte uşor împotriva noastră.

Concluzia? Pe cât posibil, să încercăm să obţinem acordul celui pe care vrem să îl ajutăm, determinând exact ce şi cum reparăm sau conservăm– acest acord va duce la naşterea unui mandat, ce este supus unor reguli mult mai favorabile reprezentantului (de exemplu, mandatarul poate renunţa la mandat când continuarea executării lui l-ar prejudicia, gerantul nu). Dar, dacă nu, simpla cunoaştere a reglementării gestiunii de afaceri (mai detaliată decât ne-am aştepta!) ne poate fi de folos.