Termenul privind degrevarea instanțelor judecătorești a fost prorogat


imagesncdOdată cu intrarea în vigoare a noilor coduri s-a propus şi degrevarea instanţelor de anumite cauze strict şi limitativ prevăzute de lege. Însă pentru ca acest lucru să fie posibil este necesar să fie asigurată o infrastructură adecvată ceea ce presupune, între altele, identificarea modalităţilor concrete de asigurare a acesteia, bugetarea corespunzătoare şi realizarea lucrărilor necesare, precum şi achiziţia de bunuri şi servicii, pentru acoperirea necesităţilor identificate, cu implicarea directă a instituţiilor sistemului justiţiei civile.

Potrivit ştirilor juridice, ţinând seama de faptul că, în intervalul de timp pentru care se propune noua prorogare, sunt necesare, printr-un demers concertat şi unitar, întocmirea, cu sprijinul instanţelor judecătoreşti, şi aprobarea de către Guvern a unui nou plan de acţiune care să prevadă măsurile concrete la nivelul infrastructurii instanţelor judecătoreşti, precum şi implementarea şi monitorizarea fermă şi atentă a punerii în aplicare a acestui plan, dar şi, dacă este cazul, luarea unor măsuri suplimentare necesare realizării obiectivului propus, Guvernul a dispus prorograrea termenelor.

Astfel Guvernul a amânat aplicarea unor dispoziții din noul Cod de procedură civilă (NCPC) și a instituit unele măsuri necesare punerii în aplicare a acestora, prin ordonanță de urgență, se arată într-un comunicat de presă, prin O.U.G. nr 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă publiată în Monitorul Oficial nr. 1009/2016.

În Ordonanţa amintită mai sus, se prevede că Guvernul a amânat pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr.2/2013 (privind degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă) cu referire la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu; privitor la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs, de către instanța a cărei hotărâre se atacă; referitor la pragul valoric de până la 500.000 lei inclusiv care delimitează hotărârile ce nu sunt supuse recursului; privitor la compunerea, din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 12 judecători din cadrul secției respective, a completului instanței supreme pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit ştirilor juridice, până la data de 31 martie 2017, preşedinţii instanţelor judecătoreşti au termen pentru a estima necesarul de spaţii privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu, precum şi sumele necesare asigurării acestora, inclusiv pentru dotările necesare. Până la data de 31 martie 2017, preşedinţii instanţelor judecătoreşti propun modalităţile concrete de asigurare a acestor spaţii, cum ar fi reamenajarea sau efectuarea de lucrări de extindere a actualelor imobile, identificarea şi alocarea, în condiţiile legii, a imobilelor necesare funcţionării instanţelor judecătoreşti şi amenajarea corespunzătoare a acestora, precum şi, dacă niciuna dintre acestea nu este posibilă, construcţia de noi sedii. Propunerile formulate vor ţine seama de numărul estimativ de procese de competenţa instanţei respective, numărul judecătorilor care funcţionează în cadrul acelei instanţe, infrastructura existentă la nivelul instanţei respective şi altele asemenea.

Datele se transmit curților de apel, care le centralizează și le comunică Ministerului Justiției până la data de 30 aprilie 2017. Până la data de 30 iunie 2017, Ministerul Justiției analizează datele transmise de curțile de apel și întocmește și supune Guvernului spre adoptare, prin hotărâre, planul de acțiune cuprinzând necesarul de spații și limitele minime și maxime pentru acestea, etapele de realizare, sumele necesare implementării soluțiilor identificate, precum și modalitatea de asigurare, la nivelul Ministerului Justiției, a personalului necesar punerii în aplicare a acestuia.

În vederea punerii în aplicare a planului de acțiune adoptat de Guvern, Ministerul Justiției întreprinde demersurile pentru asigurarea spațiilor necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești de către Guvern, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, și propune sumele necesare care vor fi alocate, în condițiile legii, de la bugetul de stat. Astfel, Ministerul Justiției monitorizează punerea în aplicare a planului de acțiune și informează Guvernul cu privire la stadiul punerii sale în aplicare, până la data de 31 decembrie 2017, precum și trimestrial, în cursul anului 2018.