Cel puțin la nivel teoretic este recunoscut faptul că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Tot prin Constituție s-a prevăzut faptul că răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Sunt cazuri în care o persoană este arestată preventiv în mod abuziv sau este achitată în cursul unui proces penal. Problema care a generat practică neunitară a fost aceea de a ști dacă caracterul nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal dă dreptul la despăgubiri și trebuie să fie sau nu constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia și dacă hotărârea judecătorească de achitare poate sau nu să constituie temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate.

Ce prevede legea cu privire la caracterul nelegal al arestării preventive?

Codul de procedură penală a stabilit că privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. Știrile juridice prevăd că are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au considerat că stabilirea caracterului nelegal al arestării trebuie să decurgă dintr-o constatare explicită a acestui aspect, prin unul dintre actele jurisdicționale prevăzute mai sus. Au apreciat că detenția poate fi considerată legală dacă are la bază o decizie judiciară.

Aceste instanțe au citat jurisprudența CEDO care niciodată nu a considerat că o măsură de arestare preventivă este nelegală doar pentru faptul că acel deținut a  fost ulterior achitat.

Alte instanțe de judecată au opinat în sensul că hotărârea penală definitivă de achitare, în funcție de datele particulare ale cauzei, poate conferi implicit un caracter nelegal măsurii privative de libertate. Prin măsura preventivă dispusă împotriva inculpatului achitat acesta a fost lipsit de libertate, este normal să existe posibilitatea reparării prejudiciului suferit.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 15/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 946 din 29 noiembrie 2017. ÎCCJ a apreciat că oricărei persoane îi este îngăduit liberul acces la justiție, în sensul că se poate adresa instanțelor de judecată atunci când consideră că drepturile și libertățile ori interesele sale legitime au fost încălcate. Legiuitorul s-a referit la instanța penală cea în fața căreia s-a exercitat acțiunea penală.

Organele judiciare penale au obligația de a verifica legalitatea măsurilor preventive pe toată durata procesului penal și până la pronunțarea unei hotărâri. Împotriva încheierilor prin care instanța dispune asupra măsurilor preventive pot formula contestație inculpatul și procurorul. Instanța învestită cu soluționarea contestației are obligația de a verifica legalitatea măsurii preventive privative de libertate.

Noutățile legislative prevăd că încheierile prin care aceste organe judiciare dispun cu privire la măsurile preventive sunt motivate sub toate aspectele, (legalitatea luării, prelungirii ori menținerii acestora). Dacă măsura preventivă privativă de libertate se menține până la soluționarea pe fond a cauzei, instanța învestită cu soluționarea acesteia este obligată să facă o nouă evaluare cu privire la legalitatea măsurii preventive.

Analiza nelegalității arestării unei persoane după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare are loc prin contestația la executare în fața instanței penale. Știrile juridice prevăd că se poate face contestație împotriva executării hotărârii penale atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei

De reținut cazul în care o persoană ar fi reținută/arestată în afara oricărui cadru legal (în cursul procesului, la urmărirea penală, camera preliminară, judecată sau faza de executare), acest fapt va fi sancționat ca infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. În această situație caracterul nelegal al arestării face obiectul procesului cu privire la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

 Dacă instanța pronunță o soluție de achitare, măsura preventivă privativă de libertate dispusă în cauză încetează de drept, instanța având obligația de a dispune punerea în libertate a inculpatului.

Știrile juridice prevăd că nelegalitatea trebuie demonstrată, iar dreptul la despăgubiri nu a fost recunoscut atunci când s-a observat că, în hotărârea de achitare, s-a menționat expres că măsura arestării preventive a fost prelungită în cursul urmăririi penale și menținută în cursul judecății, în condițiile prevăzute de lege, când  din actele dosarului penal rezulta că legalitatea măsurii privative de libertate a fost verificată de către instanțele de judecată, până la momentul înlocuirii sale cu o măsură mai ușoară, iar considerentele pentru care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv nu au avut în vedere caracterul nelegal al măsurii în raport cu complexitatea cauzei, existau probe sau indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit fapta penală pentru care a fost cercetat, iar lăsarea sa în libertate prezenta pericol pentru ordinea publică.

În concluzie, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a decis că nelegalitatea măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.