Judecătorii vor aplica pedeapsa din noul Cod Penal și prescripția din vechiul Cod Penal


instnOdată cu apariția Noului Cod Penal s-au ivit, în practică, soluții neunitare în cauze având același obiect. Unul dintre principiile de bază ale dreptului penal este acela potrivit căruia „legea dispune pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.” Modul în care judecătorul decide să aplice legea penală mai favorabilă, rămâne totuşi la aprecierea sa.

Constituția României prevede că „nimeni nu este mai presus de lege”, astfel încât, pentru a evita situațiile discriminatorii care au apărut în practică, în care unele persoane au fost condamnate, iar altele au fost absolvite de orice vină, legiuitorul a decis să ceară părerea ÎCCJ, pentru a trasa un punct de vedere unitar care se va aplica la fel de către toate instanțele.

 

Cine a solicitat punctul de vedere al ÎCCJ?

Povestea a început în 12 ianuarie 2013, când D.M. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și uz de fals. D.M. a dorit să acceseze un credit și a falsificat o adeverință din care rezulta că este angajată și are un salariu care îi permitea să împrumute de la bancă suma dorită de ea. Aceste fapte s-au petrecut în 27 iunie 2006, când a prezentat la bancă adeverința de venit care se presupune a fi fost falsă.

În 18 noiembrie 2011 D.M. este condamnată la pedeapsa de 1 an și 6 luni, pedeapsă pe care o va executa sub supraveghere. Nemulțumită de soluția pronunțată și considerând că judecătorii primei instanțe au aplicat în mod greșit legea penală mai favorabilă în cazul său, D.M. a declarat apel și, la termenul de judecată din 18 februarie 2014, a solicitat să se ceară punctul de vedere al ÎCCJ, care trebuia să spună dacă prescripția răspunderii penale reprezintă sau nu o instituție autonomă față de instituția pedepsei.

Cum se aplica de către judecători legea penală mai favorabilă?

Instanțele de judecată foloseau două modele pentru a aplica legea penală mai favorabilă, lucru care a generat o practică neunitară. Existând cele două moduri de a aplica legea penală, mulți dintre cei implicați în procese penale au ajuns la concluzia lui Balzac: „legile sunt pânze de păianjen prin care muștele mari trec și cele mici sunt prinse.”

Primul procedeu folosit de judecători era cel global, prin care aplicau în ansamblu legea penală mai favorabilă, adică aceștia comparau vechiul Cod Penal cu noul Cod Penal. Apoi decideau pe care îl aplică, în integralitatea lui, în acel proces, neputând să aleagă anumite prevederi din vechiul cod și altele din noul cod penal.

Al doilea procedeu utilizat era acela de aplicare pe instituții autonome, cea a pedepsei și cea a prescripției. Potrivit acestuia, judecătorii aveau posibilitatea de a combina unele articole din noul cod cu unele din vechiul cod penal. Rețineți că, până la pronunțarea ÎCCJ, prin Decizia nr. 2 publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 30 aprilie 2014, cele două procedee de mai sus erau legale.

Ce a decis ÎCCJ la sesizarea lui D.M.?

ÎCCJ a analizat ambele procedee de aplicare a legii penale mai favorabile și a decis că se va aplica de acum încolo cel axat pe instituții autonome, care permite alegerea legii penale mai favorabile, judecătorii putându-se raporta atât la vechiul, cât și la noul cod penal. Cu titlu de noutăți legislative, ÎCCJ  a decis că în aplicarea legii penale mai favorabile, prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă față de instituția pedepsei.

În practica instanțelor, judecătorii vor trebui să folosească din codul penal nou și din cel vechi articolele mai favorabile celor în cauză. Vechiul Cod penal a fost mai blând și a prevăzut termene de prescripție a pedepsei mai mici, iar Codul Penal actual a venit cu noutăți legislative prin care pedepsele cu închisoarea sunt reduse considerabil. Judecătorii vor folosi vechiul cod pentru a aplica termenele de prescripție și pe cel nou pentru a stabili pedepsele.

Rețineți că decizia ÎCCJ este obligatorie de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial și se va aplica proceselor care se vor judeca în viitor, neputându-se aplica pentru trecut, pentru dosarele în care s-au stabilit condamnări.

Desigur că persoanele care se consideră prejudiciate de hotărârea pronunțată pot, în virtutea acestei decizii a ÎCCJ, să încerce să obțină anularea condamnării și rejudecarea procesului, în speranța că se vor putea apăra invocând prevederile deciziei ÎCCJ 2/2014. Pentru a exista egalitate de şanse în fața legii, ar trebui ca multora să li se ofere șansa rejudecării procesului. Numai că „egalitatea… este rezultatul organizării umane și nu ne-am născut egali.” (Hannah Arendt)

Ce se va întâmpla cu D.M.?

În prezent, procesul are termen pe 13 mai 2014, dată la care instanța va trebui să continue judecata, ținând însă cont de punctul de vedere al ÎCCJ. D.M. a fost condamnată pentru infracțiunea de înșelăciune, care, în vechiul cod se sancționa cu închisoarea de la 3 la 15 ani. În noul cod pedeapsa este de la 1 la 5 ani de închisoare. Infracțiunea de uz de fals este sancționată identic în cele două coduri, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

În cazul lui D.M. termenul general de prescripție a răspunderii penale este identic în ambele reglementări, adică de 5 ani. Potrivit deciziei ÎCCJ, în cazul lui D.M. se va aplica legea penală mai favorabilă pe instituții. Mai întâi se va vedea care cod este mai favorabil sub aspectul limitelor de pedeapsă și se vor aplica prevederile noului cod penal.

Deși termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani în ambele coduri, analizând întreaga instituție a prescripției în ambele reglementări, rezultă că în cazul lui D.M. vechiul cod penal este mai favorabil. Ce vor decide judecătorii va rămâne de văzut…

Din 30 aprilie 2014 judecătorii vor aplica legea penală mai favorabilă

Potrivit programului legislativ, prin Decizia nr. 2/2014 pronunțată de  ÎCCJ, judecătorii vor determina legea penală mai favorabilă privind pedeapsa și apoi legea penală mai favorabilă în cazul instituției autonome a prescripției răspunderii penale, caz în care vor verifica, în cadrul aceleiași legi, durata termenului de prescripție, întreruperea și suspendarea cursului prescripției.

Suntem egali în fața legii/Pentru că suntem mulți creduli,/Favoruri, sporuri, privilegii,/Le au doar ei, noi suntem nuli…” (Cristian Ionuț)