Codul penal și de procedură penală înainte și după OUG


justitie
Atât Codul penal, cât și cel de procedură penală au suferit fiecare o serie de modificări și completări, astfel încât putem spune că sunt niște coduri încercate. Ultima modificare este cea dispusă prin OUG 13/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 92 din 1 februarie 2017. La finalul OUG se prevede că modificările aduse Codului penal vor intra în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar cele cu privire la Codul de procedură penală vor intra în vigoare de la publicare.

Comparație între cum era Codul penal înainte de modificare și cum arată după

Prima infracțiune vizată de această modificare este cu privire la favorizarea infractorului unde nu s-a modificat definiția și pedeapsa infracțiunii. Astfel, va fi pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

În textul inițial se prevedea că favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește. Prin OUG s-a adăugat că nu se pedepsește această infracțiune dacă este săvârșită de  un afin până la gradul II.

Concret, afinii sunt rudele unui soț cu celălalt soț, este o înrudire prin alianță derivată din căsătorie. Rețineți că rudele unui soț cu rudele celuilalt soț nu sunt afini și nu au nicio legătură de rudenie așa cum nici soții nu sunt rude și nici afini între ei. Gradul afinilor este același cu gradul de rudenie al rudelor soțului față de soț (frații sunt rude de gradul II, deci fratele unui soț este afin de gradul II cu celălalt soț, soția este afin de gradul I cu socrii pentru că soțul său și mama/tatăl acestuia sunt rude de gradul I).

O modificare consistentă a fost adusă infracțiunii de abuz în serviciu al cărei conținut a fost schimbat față de forma inițială. În forma anterioară modificării infracțiunea era definită ca fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos și cauzează o pagubă sau o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Inițial pedeapsa era închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Acest aliniat a fost modificat prin OUG în sensul că în textul inițial s-a adăugat săvârșirea de fapte cu știință (deci cu intenție) prin îndeplinirea unui act prin încălcarea unor prevederi exprese dintr-o lege, ordonanță sau OUG sau neîndeplinirea unui act dintr-o lege, ordonanță sau OUG. S-a trecut un prag al pagubei materiale pe care o provoacă funcționarul, în sensul că ne aflăm în prezența infracțiunii dacă paguba este mai mare de 200.000 lei. Pedeapsa a fost reducă la închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Aliniatul doi al abuzului de serviciu prevedea închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică dacă funcționatul în exercitarea atribuțiilor de serviciu îngrădea exercitarea unui drept al unei persoane și îi crea o situație de inferioritate pe motiv de rasă, limbă, religie, sex, avere etc. În OUG pedeapsa a fost reducă la închisoare de la o lună la un an sau amendă.

În infracțiunea de conflict de interese s-au păstrat limitele pedepsei de la unu la 5 ani. În reglementarea inițială aceasta era fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, soțul său, o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale/de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. În OUG apare că este incriminată doar dacă folosul patrimonial a fost pentru sine, soțul său, o rudă sau afin până la gradul II inclusiv.

Ca noutate legislativă, a fost abrogată infracțiunea de neglijență în serviciu care se referă la încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă se cauzează o pagubă sau vătămare a intereselor legitime ale unei persoane. Infracțiunea este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

Modificări aduse Codului de procedură penală

Dacă fapta nu este prevăzută de legea penală, dacă inculpatul este achitat, procesul penal a încetat, dacă lipsește plângerea prealabilă, a intervenit amnistia (în vechea reglementare era prevăzută și prescripția), decesul suspectului sau radierea persoanei juridice inculpate/suspecte, dacă există autoritate de lucru judecat sau a fost retrasă plângerea prealabilă, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.

Dacă instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la latura civilă, instanța va lăsa nesoluționată acțiunea civilă. În acest caz, hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în fața instanței civile.

Au fost introduse noi prevederi. Astfel, prin OUG s-a prevăzut că denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală. Practic, orice denunț care vizează fapte petrecute cu mai mult de 6 luni înainte, nu va fi luat în considerare.

Regula în Codul de procedură penală este că pe baza mandatului de executare, organul de poliție procedează la arestarea condamnatului, iar celui arestat i se înmânează un exemplar al mandatului fiind dus în locul de deținere cel mai apropiat.

Prin OUG s-a introdus o nouă dispoziție legată de aspectul menționat mai sus. Astfel, odată cu înmânarea mandatului de executare, celui condamnat i se va aduce la cunoștință, sub semnătură, în scris faptul că dacă a fost judecat în lipsă poate cere redeschiderea procesului penal într-o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa. Dacă persoana nu poate sau refuză să semneze, atunci se va încheia un proces-verbal în acest sens.

La articolul care prevede că în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut noi temeiuri care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire nu poate depăși 60 de zile, s-a stabilit că procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea celui aflat în stare de deținere și că măsura controlului judiciar poate fi luată doar după audierea inculpatului în prezența avocatului ales sau din oficiu.