În ziua de 7 ianuarie, premierul Victor Ponta a declarat că pe 10 ianuarie va prezenta ”starea naţiunii”. Astfel, va fi prezentată situaţia datoriilor acumulate, banii din bugetul pe 2013 şi proiectele care se vor putea duce la îndeplinire în următorii patru ani, în baza alocărilor bugetare multianuale.
Ponta a menţionat că prezentarea care va avea loc, va avea o perspectivă de patru ani.
Premeerul a mai adăugat că bugetul nu a fost niciodată secretizat, el se trimite parlamentarilor, se pune pe site. Singurul lucru trecut pe lista de confidenţial la care au participat doar miniştrii, fără consilieri şi experţi, a fost memorandumul lui Liviu Voinea legat de strategia de discuţii cu FMI.
Category: Ştiri
Pe 7 ianuarie 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 9, Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1940/2012 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intracomunitar cu bunuri în anul 2013.
Actul normativ aprobă pentru anul 2013, urmatoarele praguri valorice Intrastat :
– 900.000 lei pentru expedieri intracomunitare de bunuri;
– 500.000 lei pentru introduceri intracomunitare de bunuri.
Începând cu luna ianuarie 2013, operatorii economici care în cursul anului 2012 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene, a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri, depaşeşte valoarea pragurilor Intrastat stabilite, trebuie să completeze şi să transmită Institutului Naţional de Statistică declaraţii statistice Intrastat.
Pot deveni furnizori de date Intrastat şi alţi operatori economici care realizează schimburi intracomunitare de bunuri a căror valoare cumulată de la începutul anului depaşeşte pragurile Intrastat pentru anul 2013. Aceştea trebuie să completeze şi să transmită declaraţii statistice Intrastat începând din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului 2013 a expedierilor şi/sau a introducerilor intracomunitare de bunuri depaşeşte pragurile Intrastat stabilite, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri.
La 9 ianuarie, Guvernul se va reuni în şedinţă, iar ordonanţa cu privire la indexarea taxelor şi impozitelor locale va fi publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, a precizat premierul Victor Ponta.
El a afirmat că era necesar ca în prealabil să fie promulgată Legea prin care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe şi a arătat că primarul municipiului Cluj-Napoca, fostul premier Emil Boc, ar fi trebuit să ştie situaţia, spunând în acelaşi timp că nu i-a transmis vreun reproş preşedintelui Traian Băsescu, ci a explicat problema.
Premierul Victor Ponta a afirmat că atât Guvernul cât şi preşedintele au acţionat egal şi constituţional în legătură cu OG privind taxele, precizând că sigurul care nu a acţionat astfel este Emil Boc. „Emil Boc să facă bine să-şi încaseze taxele. Dacă nu vrea, e problema sa, însă va veni Curtea de Conturi la el. Ştiu că se reinventează politic, că e bătălie în PDL, dar să nu fie ridicol”, a mai adăugat Ponta.
Ministerul Justiţiei afirmă că articolul 134 din Constituţie, despre care preşedintele Traian Băsescu a precizat că prevede ca numirile şefilor Parchetului ICCJ şi DNA să se facă de către şeful statului, la solicitarea CSM, nu se referă şi la numirea procurorilor în funcţiile de conducere.
“Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Deci, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile de conducere”, arată MJ.
Punctul de vedere al ministerului s-a făcut public după ce preşedintele Băsescu a afirmat la şedinţa Plenului CSM despre art. 134 din Constituţie, că conform articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA.
În punctul său de vedere, MJ citează textele constituţionale cu referire la subiectul în discuţie, respectiv art. 134 alin. (1), care prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea CSM, cât şi art. 125 alin. (2) – “Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice”.
Cu privire la textele legale indicente, ministerul aminteşte art. 53 din Legea nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004, care avea forma: “(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.
Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1252/2012, act normativ ce prevede că unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi, iar serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară oferite sunt gratuite. Potrivit reglementărilor, creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară. În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de 
educaţie timpurie antepreşcolară menţionate împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
Obiectivele generale ale educaţiei timpurii antepreşcolare vizează ca aspecte: stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia şi de potenţialul său evaluat; realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare; promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârstele timpurii; promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activităţi de grup specifice vârstei; sprijinirea părinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.
Hotărârea 1252/2012 detaliază modul de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară ( înfiinţarea şi acreditarea creşelor şi a altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, forme de organizare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, structura anului şcolar, înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară), conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie, resursa umană angajată în creşe şi în alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, relaţia cu părinţii şi comunitatea , monitorizarea activităţii din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară, precum şi o serie de dispoziţii finale.
La data aprobării metodologiei, conducerile unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua toate măsurile necesare pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013-2014. Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară elaborează, în termen de 30 de zile de la intrarea metodologiei în vigoare, Regulamentul intern.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se întruneşte, în şedinţă, pentru alegerea vicepreşedintelui CSM, pentru această funcţie fiind depuse 2 candidaturi – a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ.
La 4 ianuarie, plenul Consiliului a hotărât amânarea pentru săptămâna viitoare a şedinţei cu privire la alegerea vicepreşedintelui CSM, din lipsă de cvorum, anunţul fiind făcut de preşedintele nou ales Oana Schmidt-Hăineală.
Totodată, plenul CSM a respins, atunci, cu 11 voturi, o cerere cu privire la anularea alegerii Oanei Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte al CSM.
“În privinţa revocării mele, cererea a fost respinsă cu 11 voturi. Ceea ce nu s-a reuşit să se tranşeze în această şedinţă de plen este alegerea vicepreşedintelui Consiliului. Sunt 2 candidaturi depuse: Alina Ghica şi Cristi Danileţ. A fost necesar să ridicăm şedinţa de plen din lipsă de cvorum. S-a decis convocarea unei noi şedinţe pentru săptămâna viitoare”, afirma Oana Schmidt Hăineală.
Ea a declarat că şedinţele Secţiei pentru procurori se pot desfăşura în legalitate şi în lipsa unui vicepreşedinte al CSM.
Judecătoarea Alina Ghica, candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, nu a întrunit vinerea trecută numărul de voturi pentru a fi aleasă în această funcţie. Respingerea a venit după ce 4 judecători au plecat din sala de şedinţă, fiind nemulţumiţi că Alina Ghica nu a depus din timp proiectul de management pentru a fi studiat de membrii CSM. După votul primit de Alina Ghica, pentru a debloca situaţia din Consiliu, judecătorul Cristi Danileţ a informat că îşi depune şi el candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM.
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1336/2012 modifică şi înlocuieşte Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.275/2011 privind aprobarea listelor şi preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 şi 609 bis din 30 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu o nouă anexă, ce face parte integrantă din ordin.
Ordinul, care intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2013, mai precizează că noua anexă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 bis.
Procedura de predare-primire a amplasamentelor terenurilor constituite în perimetre de ameliorare şi de transfer al obiectivului de investiţie a fost aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 4017/2012, act normativ potrivit căruia procedura se va aplica de către autoritatea contractantă, astfel cum este aceasta definită de OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către alte entităţi.
Procedura de predare-primire a amplasamentelor terenurilor constituite în perimetre de ameliorare se aplică în următoarele situaţii:
a) la începerea lucrărilor de reconstrucţie ecologică;
b) la finalizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, după constatarea reuşitei definitive a plantaţiei;
c) în cazul rezilierii contractului de execuţie a lucrărilor încheiat între autoritatea contractantă şi executantul lucrării.
Ordinul 4017/2012 conţine precizări detaliate privind predarea-primirea amplasamentelor terenurilor constituite în perimetre de ameliorare la începerea lucrărilor, a celor constituite în perimetre de ameliorare la terminarea lucrărilor şi transferul obiectivului de investiţie, precum şi o serie de dispoziţii finale.
Toate documentele care fac obiectul procedurii vor fi înregistrare individual la autoritatea contractantă în registrul de intrări-ieşiri documente. Prevederile noii proceduri se aplică şi în cazul perimetrelor care, până la intrarea sa în vigoare, au încheiat starea de masiv şi nu au fost predate către proprietar/administrator.
Potrivit prognozelor economiștilor-șefi ai principalelor bănci din România, Banca Națională a României (BNR) va păstra nemodificată dobânda de politică monetară, cel puțin în prima jumătate a anului viitor, la 5,25%, iar spre finalul anului, unii dintre ei, consideră că nu este exclusă o oarecare relaxare a politicii monetare.
Banca centrală ar putea aplica o scădere ușoară a dobânzii, până la nivelul de maximum 5%, în funcție de evoluția inflației și de cum va fi anul agricol 2013.
În privința prognozelor directe legate de evoluția inflației, economiștii recunosc în prima jumătate a anului viitor inflația va fi în afara intervalului-țintă stabilit de BNR (plus/minus 1% peste prognoza băncii centrale de 2,5% în 2013). Eugen Sinca (BCR) explică că „inflația va crește până la un maxim de 5,9% în al doilea trimestru, ca urmare a scumpirii energiei, a tutunului și a combustibililor“.
Inflația ridicată și păstrarea dobânzii de politică monetară la 5,25% vor pune presiuni pe dobânzile la depozitele și creditele în lei. Spre de majoritatea analiştilor care anticipează stagnarea acestora sau o scădere marginală, puțin peste nivelul de 0,5% în medie pe sistem, Rozalia Pal (Garanti) vede posibilitatea ca în anumite perioade, din cauza inflației ridicate, dobânzile la creditele în lei să crească.
Potrivit analiştilor, în cazul depozitelor bancare în lei, dobânzile vor stagna sau chiar vor scădea puțin în 2013. Totuşi păstrează speranţa ca inflația să se mențină în jurul valorii de 5%, pentru a păstra un nivel pozitiv al randamentelor la depozitele constituite pe perioade de minimum un an.
Judecătorii şi procurorii care intenţionează să participe la un concurs pentru ocuparea unui post de expert naţional detaşat sunt obligaţi să solicite acordul secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la eventuala detaşare la o instituţie sau organism al Uniunii Europene, anterior participării la procedurile de selecţie, aceasta este noutatea adusă de Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1094/2012.
Noul act normativ completează astfel Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare.