Archive for the Category »Protecţie socială «

După cum spunea unul dintre cei mai importanți președinți ai SUA, John F. Kennedy, copiii reprezintă resursa cea mai valoroasă a lumii și, totodată, cea mai mare speranță a acesteia pentru viitor. Despre orice stat care nu-i pune pe copii pe lista de priorități se poate spune, fără teama de-a greși, că nu își face datoria față de națiunea pe care o reprezintă și că trebuie să fie reformat. Sau, mai bine zis, reparat!

Unul dintre rolurile esențiale pe care și le-a asumat statul nostru, în primul rând prin legea fundamentală, este ocrotirea, prin măsuri speciale, a categoriilor vulnerabile – copiii lipsiți de ocrotirea părintească, persoanele cu dizabilități etc.

Mai mult …

Companiile care au peste 500 de angajaţi vor fi nevoite să întocmească un raport de sustenabilitate, în care să prezinte impactul lor asupra economiei, responsabilitatea pentru angajaţi, societate şi pentru mediul înconjurător, conform unei directive europene (Directiva 2014/95).

În România din cele aproape 700 de firme cu peste 500 de angajaţi doar 180 sunt obligate să realizeze acest raport, anume firmele de stat sau cele listate la bursă.

Uniunea Europeană cere prin Directiva 95 ca toate companiile cu peste 500 de angajaţi, deci cu impact semnificativ în economie, să facă raportări de sustenabilitate. În Româna, directiva a fost transpusă prin Ordinul de ministru 1938/2016, care a restrâns aria de aplicabilitate a acesteia, astfel că dintre cele 680 de companii cu peste 500 de angajaţi, doar 180 trebuie să raporteze.

Vineri, în cadrul primei şedinţe a Guvernului a fost adoptată o OUG de modificare a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede creşterea indemnizaţiei la 640 pentru cei care suferă de un handicap grav şi la 480 pentru cei cu handicap accentuat, măsura urmând a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii. Mai mult …

Persoanele cu dizabilități din România care doresc să beneficieze de acces gratuit sau subvenționat parțial la evenimente culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber, organizate și în alte state membre ale Uniunii Europene, pot solicita direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului de care aparțin eliberarea unui card european pentru dizabilitate.

Cardul european se eliberează la cerere şi pot beneficia de el toate persoanele cu dizabilităţi (copii şi adulţi), indiferent de gradul şi tipul de handicap înscris în certificatul de handicap emis de comisiile de evaluare din judeţe sau din Bucureşti. Solicitanţii trebuie să depună, personal sau prin reprezentant, cerere şi o poză recentă la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui judeţ sau sector din Bucureşti, în evidenţa căreia sunt înregistrați, până la data de 30.11.2017. Cererea poate fi trimisă şi prin e-mail, la adresele menționate pe site-ul proiectului: dizab.eurocard.gov.ro. Tot de acolo poate fi descărcată şi cererea de înscriere. Mai mult …

Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă primesc, începând de miercuri, cererile pentru acordarea sumelor prevăzute în Programul ‘Prima chirie’ (prima de relocare), însoţite de documentele necesare.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile legale sunt aşteptate să depună sau să transmită prin modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale (personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax sau e-mail), la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde sunt în evidenţă actele necesare acordării acestui drept în termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă. Prin derogare de la acest termen, ‘Prima Chirie’ (prima de relocare) se acordă şi persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale şi care s-au angajat după 25.01.2017, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017. Mai mult …

A fost depus în Parlament un proiect de lege care prevede înfiinţarea unor Ateliere sau Centre de Ucenicie care să funcţioneze pe lângă casele de copii sau centrele de plasament, unde copii să înveţe o meserie.

Se susţine că actuala legislaţie nu prevede măsuri sociale de integrare a copiilor din centrele de plasament, care la vârsta majoratului pur şi simplu sunt lăsaţi pe stradă, la voia întâmplării.

Iar înfiinţarea unor Ateliere sau Centre de Ucenicie, care să funcţioneze pe lângă centrele de plasament este o măsură care îi poate ajuta pe aceşti tineri aflaţi în pragul excluderii din centrele de plasament să înveţe o meserie tradiţională, o meserie pe care să o practice după excluderea din centrul de plasament.

formulare

Conform unei hotărâri adoptată de Guvern, se introduc noi măsuri de simplificare în asistenţa socială.

Astfel, pentru obţinerea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei solicitantul va depune un singur dosar.

De asemenea, la solicitarea alocaţiei pentru susţinerea familie nu va mai fi necesară întocmirea unui nou dosar în cazul în care iniţial se stabileşte dreptul la venit minim garantat şi ulterior apare un copil în familie.

Totodată, numărul de documente necesare se reduce de la 52 de acte ce se obţineau de la 7-9 instituţii, la 15-17.

Hotărârea adoptată mai stabileşte şi eliminarea burselor şcolare din categoria veniturilor care se iau în calcul la stabilirea drepturilor de ajutor social, alocaţie pentru susţinerea familiei şi ajutor pentru încălzire.

documentsLa 9 decembrie , la sediul Ministerului Muncii a avut loc o dezbatere pe tema proiectului “Prima Cameră”, întâlnire la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor ce se ocupă de integrarea tinerilor care au ieşit din centrele de plasament.

Dezbaterea a venit după ce la finele lunii noiembrie ministrul Dragoş Pâslaru preciza că este vorba despre un program de sprijin a tinerilor care au crescut în centre de plasament, astfel încât, pe o perioadă de 2 ani, statul să achite costurile chiriei şi întreţinerii unei locuinţe. Cei care se ocupă de implementarea acestui program afirmă că el va fi lansat în opt judeţe, costurile urmând să fie suportate din fonduri europene, iar proiectul ar putea intra în vigoare în primăvara anului 2017.

“Fără o abordare care să ţină cont de toate aspectele, nu doar de locuire, nu doar de ocupare, consiliere, nu se poate efectiv vorbi despre o tranziţie reală. Asta înseamnă prima cameră, înseamnă tranziţie de la un sistem instituţionalizat în care avem 3.000 de tineri care au trăit mai mult de 15 ani în sistem şi 13.000 de copii şi tineri care au trăit în sistem şi trăiesc în sistem din prima zi de viaţă, o tranziţie către viaţa independentă, pe componenta de locuire, educaţie, ocupare, sănătate şi dezvoltare personală. […]”, a afirmat Adelina Toncean, consilier al ministrului Muncii.

 

nou-nascutMinistrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, i-au adresat o scrisoare ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Dinu, prin care vin cu propunerea de introducere a unei măsuri noi de susținere a mamelor aparținând grupurilor vulnerabile, respectiv “Trusoul pentru nou-născuți”.

Conform unui comunicat al Ministerului Sănătății (MS), propunerea reglementează introducerea măsurii în Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 — 2020, a cărui modificare urmează să fie trimisă CE.

Unul din obiectivele acestui program este susţinerea persoanelor defavorizate prin distribuirea de alimente și asistență materială de bază.

Astfel, trusoul pentru nou-născuți se va acorda pentru fiecare naștere, în maternitate, pentru mamele cu risc social sau din grupuri vulnerabile, identificate de asistentul social sau persoana cu atribuții de asistență socială din maternitate.

Potrivit MS, în 2015, 1.493 de copii sub vârsta de un an au decedat, iar rata mortalității în România este cea mai mare din Europa.

Anul trecut, numărul de născuți vii a fost de 187.372, iar numărul de copii părăsiți în maternități a fost de 332 din 9.722 de copii intrați în sistemul de protecție specială.

family-protection

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că restricţionarea termenului de familie în legea fundamentală “ar fi un lucru intolerant”.

“A avea o definiţie restrictivă a familiei tradiţionale ar fi un mod netolerant. Face parte din identitatea cuiva modul în care alege să trăiască, aşa cum identitatea mea e de român, cred că pot avea o identitate care ţine de identitatea mea sexuală. Rostul legii e să protejeze toţi cetăţenii, eu cred că suntem o democraţie matură”, a declarat Prună.

Ea a adăugat că legea trebuie să protejeze toţi cetăţenii şi toate cuplurile, fie ele homosexuale sau heterosexuale.

De asemenea, ministrul Justiţiei a mai opinat că societatea s-a schimbat şi că este inevitabil ca românii să discute în primul rând, izolarea nefiind benefică.