Archive for the Category »Magistraţi «

Legea prevede faptul că soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată.

În plus, copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, și în procentele prevăzute de lege, în funcție de numărul de urmași. Mai mult …

Forumul Judecătorilor din România îi solicită preşedintelui să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa legilor justiţiei. Magistraţii spun că dezbaterea parlamentară pe tema acestor legi a ignorat punctul de vedere al magistraturii și avizele negative ale CSM.

Forumul judecătorilor aminteşte şi de criticile aduse legilor justiţiei de 10 ambasade occidentale în România, de Departamentul american de Stat şi de protestele societăţii civile. Mai mult …

Comisia specială pentru legile Justiției a decis la dezbaterea modificărilor la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, ca judecătorii și procurorii să îndeplinească condițiile de vechime de 7 ani și să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani pentru a fi aleși în CSM.

Astfel, potrivit celor adoptate, „membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 7 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”. Mai mult …

Mulți magistrați aleg după o carieră în care au împărțit dreptatea să treacă în avocatură. După ce ies din roba de magistrat și o îmbracă pe cea de avocat, o serie dintre privilegiile fostei funcții dispar ca prin farmec. O problemă care a generat controverse și a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru clarificări a fost situația de a ști dacă se aplică majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură și pentru perioada cât titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după eliberarea din funcția de procuror și obținerea pensiei de serviciu. Mai mult …

Parchetul General atrage atenția că modificările aduse la lege de către Comisia specială ce dezbate Legile Justiției pun în pericol independența procurorilor.

”Ministerul Public atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de vineri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție”, transmite Ministerul Public.

Ministrul Justiției a declarat că în pachetul de modificare a legilor Justiției a propus o simplificare a răspunderii magistraților, pentru ca statul să-și poată recupera banii în cazul unei erori judiciare.

Acesta a declarat: “Eu am propus — nu este o lege a răspunderii magistraților, este un capitol din legile Justiției — o simplificare a răspunderii, pe de o parte, și în același timp o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, autonomia pe care o au, dar în același timp aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice. (…) Sunt două modalități de consacrare a garanțiilor pentru autoritatea — puterea judecătorească. În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare comise de către magistrați. (…) Dacă un cetățean este vătămat patrimonial printr-o eroare judiciară, cetățeanul, după ce epuizează toate căile de atac, se adresează cu acțiune în despăgubiri, cheamă în judecată statul. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe și, dacă judecătorul decide, cel vătămat primește o sumă de bani, o despăgubire. În acest moment, dacă statul plătește, și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale, dar și despăgubiri stabilite de CEDO, de la bugetul de stat se achită acele despăgubiri. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, în termen de un an. Noi am propus înlocuirea acestui ‘se poate’, care este facultativ, cu obligația statului de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului”.

Statutul procurorilor și judecătorilor a stabilit care sunt condițiile cu privire la delegarea, detașarea și transferul acestora. Legea prevede că atunci când o judecătorie sau un tribunal nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, a existenței unor posturi vacante, președintele curții de apel, la propunerea președintelui instanței în cauză din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din acea circumscripție, cu acordul scris al acestora.

Delegarea la instanțe din circumscripția altei curți de apel are loc cu acordul scris al judecătorilor, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează. Regula este că delegarea judecătorilor are loc pentru cel mult 90 de zile într-un an și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile. Mai mult …

Avem veşti proaste pentru cei care se visează magistraţi. Ministerul Justitţiei a anunţat că propune ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani.

Acesta a declarat: “Trebuie să mă poziționez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigențele statului de drept, cu experiența fostului judecător constituțional și cetățeanul care trebuie să fie egal în fața legii, să aibă parte de o justiție dreaptă, unitară și să aibă parte de un judecător cu experiență de viață, cu maturitate, cu știință de carte, cu capacitatea de a înțelege semnificația, impactul deciziei pe care o va da. Mai mult …

aaaccrJudecătorii şi procurorii se bucură de mai multe drepturi şi libertăţi. Conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se prevăd mai multe drepturi şi libertăţi de care beneficiază.

Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibiliţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.

În art. 79 din legea menţionată anterior se prevede că judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor. Mai mult …

curtea_constitutionala_20160712174851Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor. Astfel, acesta îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 46 alin. 1) din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 317/2004, prevede că acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

Potrivit ştirilor juridice, această prevedere a fost considerată neconstituţională şi s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …