Archive for the Category »Magistraţi «

aaaccrJudecătorii şi procurorii se bucură de mai multe drepturi şi libertăţi. Conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se prevăd mai multe drepturi şi libertăţi de care beneficiază.

Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibiliţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.

În art. 79 din legea menţionată anterior se prevede că judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor. Mai mult …

curtea_constitutionala_20160712174851Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor. Astfel, acesta îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 46 alin. 1) din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 317/2004, prevede că acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

Potrivit ştirilor juridice, această prevedere a fost considerată neconstituţională şi s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

judecatori_ccr

Deputaţii UDMR Marton Arpad, Mate Andras şi Kerekes Karoly au iniţiat un proiect de lege care obligă Curtea Constituţională (CCR) să se pronunţe în 30 de zile de la momentul în care au fost sesizaţi.

“Curtea Constituţională se pronunţă în cel mult 30 de zile de la sesizare”, este alineatul introdus de iniţiatori în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial nr. 807 din 3 decembrie 2010.

Potrivit legii în vigoare, Curtea Constituţională nu are un termen până la care trebuie să răspundă solicitărilor Parlamentului.

În prezent, pe masa judecătorilor CCR se află 500 de sesizări pentru a fi discutate. CCR a amânat pronunţarea pe mai multe sesizări din cauza multiplelor dosare aflate pe rol.

De exemplu, CCR a amânat pronunţarea privind sesizările de neconstituţionalitate privind Legea dării în plată şi de mai multe ori a amânat sesizările legate de parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinet înainte de 2013.

images-16În cadrul conferinței organizată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a menţionat că principiul irevocabil al hotărârilor judecătorești nu este contestat de Guvern.

În cadrul conferinţei s-a discutat şi despre necesitatea adoptării unei legi unitare pentru a elimina toate tensiunile legate de inechități în sistemul salarial în zona judecătorească, a magistraturii.

“Sectorul judiciar s-a simțit atacat de faptul că am spus că aplicabilitatea legislației (…) să nu ia în calcul hotărârile judecătorești și s-a dus la nivel de principiu că puterea executivă are ceva cu hotărârile judecătorești. (…) Ani de zile s-au acumulat niște tensiuni care au fost practic o supapă care s-a deschis în acest ultim element și aici am clarificat că o comunicare mai bună pentru a se vedea că nu există probleme de tensiune între o putere și cealaltă a statului este importantă”, a precizat Pîslaru.

justitie3
După întrevederea cu miniștrii Justiției și Muncii, Mircea Aron, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că își dorește o salarizare separată și unitară.

“Am concluzionat, din discuții, că sistemul își dorește o salarizare separată și unitară. Din acest punct de vedere s-a concluzionat că Guvernul va trebui să își asume problema inechităților salariale și să vină cu o soluție”, a spus Mircea Aron.

De asemenea, a menţionat că este nevoie de legi bine formate şi durabile, închegate într-un sistem previzibil și unitar de salarizare.

sediul-csm

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a declarat că CSM ar putea sesiza Curtea Constituțională cu privire la ordonanțele de urgență 20 și 43 referitoare la salarizare.

“Pe Ordonanța 20 și Ordonanța 43, ceea ce se stăruie în cerința asociațiilor, dar și a conducerilor instanțelor este de a face un demers din partea noastră, a CSM, care am putea sesiza Curtea Constituțională cu eventuala neconstituționalitate. Magistrații s-au pronunțat ferm în sensul că ar fi neconstituționale, trimițându-ne materiale prin care susțin cu argumente acest demers. Urmează ca CSM, în primul rând eu, care aș fi titularul unei astfel de sesizări, să examinez împreună cu direcția de specialitate, împreună cu colegii mei, și mă voi pronunța în acest sens”, a precizat preşedintele CSM.

descarcare-58Decizia nr. 15/2016 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 23.057/300/2014 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu referire la „modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, respectiv dacă procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu împotriva creditorului şi în alte situaţii decât aceea în care creditorul renunţă la executare şi, în măsura în care reprezintă titlu executoriu, dacă această normă are caracter imperativ sau dispozitiv”, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 741/2016.

În urma deliberărilor, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 23.057/300/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
a) În interpretarea dispoziţiilor art. 3717 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia.
b) Dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta
”.

images-5Potrivit unei hotărâri de guvern, Executivul a suplimentat posturile pentru instanţe cu 98 de posturi de judecător şi cu 66 de grefier, numărul maxim urmând a fi de 14.772, faţă de 14.608, prevăzute anterior.

Astfel, decizia a fost luată prin HG, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.

“Posturile de judecător şi grefier vor fi repartizate curţilor de apel şi, respectiv, tribunalelor, în funcţie de numărul de cauze care au ca obiect cereri ce corespund tipurilor de acţiuni prevăzute de această lege. Guvernul a modificat HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. HG a fost emisă în vederea îndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina Guvernului prin art. 71 din Legea 101/2016, cu menţiunea că finanţarea a fost deja prevăzută în OUG de rectificare a bugetului de stat, nemaifiind necesară accesarea Fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului”, se precizează în comunicat.

examen-bacalaureat
Potrivit calendarului de desfăşurare a concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi de admitere în magistratură, în data de 4 septembrie se va desfăşura prima etapă a celor două concursuri, constând în proba scrisă eliminatorie, tip grilă, de verificare a cunoştinţelor juridice la materiile: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.

Concursul de admitere la INM se organizează pentru ocuparea unui număr de 200 de locuri de auditori de justiţie, din care 130 de locuri sunt alocate pentru ocuparea funcţiei de judecător, iar 70 de locuri pentru ocuparea funcţiei de procuror.

Concursul de admitere în magistratură se organizează pentru ocuparea unui număr de 85 de posturi de judecător în cadrul judecătoriilor şi a 58 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a celor două concursuri şi înlăturarea oricăror suspiciuni de fraudă, au fost instituite măsuri de securitate adecvate.

plafonO.U.G. nr. 20 din 2016 privind creşterile salariale se aplică şi magistraţilor a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României.

Augustin Lazăr a mai precizat că discuţiile pe această temă fac parte din dezbaterea publică privind aplicabilitatea dispoziţiilor Ordonanţei, “nu e niciun scandal”.

Ministerul Public este de părere că se aplică şi magistraţilor. Colegiul de conducere al Ministerului Public a hotărât aceasta după analizarea Ordonanţei, iar procurorul general a emis ordinul respectiv de salarizare. În mod clar, nu este permis să fie vreo discrepanţă în cadrul corpului magistraţilor. Ordonanţa 20/2016 tocmai aceasta a urmărit, eliminarea discrepanţelor salariale în cadrul familiilor profesionale respective, iar familia ocupaţională a magistraţilor trebuie să aibă un nivel de salarizare echitabil şi să nu producă noi probleme“, a mai spus Augustin Lazăr.