Archive for the Category »Executori judecătoreşti «

imagesjurConform unui comunicat de presă, în urma dezbaterilor din mass-media legate de unele prevederi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor şi pentru evitarea oricăror speculaţii, Serviciul Contencios Constituţional va evalua oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale a României (CCR) de către Avocatul Poporului referitor la legea care interzice condamnaţilor penal să facă parte din Guvern.

Săptămâna trecută, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat că partidul nu va modifica legea care îi interzice să fie premier, menţionând că un act normativ nu se poate modifica şi publica în Monitorul Oficial în trei zile.

Totodată, şeful statului a declarat că legea care interzice unor persoane condamnate penal să facă parte din Executiv, care ar putea fi atacată de Avocatul Poporului la CCR, este “o chestiune secundară”, fiindcă a anunţat “criteriile de integritate pe care trebuie să le respecte viitorul premier înainte de alegeri”.

descarcarevfgÎnalta Curte de Casație și Justiție a publicat Protocolul încheiat între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru înfiinţarea Consiliului de management strategic.

Actul normativ reglementează cadrul instituțional al planificării strategice și monitorizării utilizării resurselor sistemului judiciar.

Conform documentului, se înfiinţează Consiliul de management strategic, organism colegial alcătuit din ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, Consiliul este responsabil de stabilirea strategiei şi a viziunii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi a priorităţilor generale ale sistemului judiciar, inclusiv stabilirea necesarului de resurse materiale şi umane şi distribuirea celor alocate, şi de urmărirea implementării acestora. în mod special. Totodată, Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar şi organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcţionării întregului sistem judiciar.

De asemenea, Consiliul este responsabil de urmărirea implementării măsurilor din Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016.

justitie-shutterstock

În şedinţa din 22 noiembrie 2016, Plenul CSM a aprobat “Ghidul practic de etică profesională pentru judecători şi procurori”.

Ghidul este rezultatul proiectului “Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale, Programul RO 24”, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii din România, Ministerul Justiției din România și Administrația Instanțelor din Norvegia, prin mecanismul financiar norvegian “Norway Grants” și cu sprijinul Consiliului Europei (CoE).

Gigul explică reglementările conţinute în Codul deontologic al magistraţilor, aprobat în anul 2005, făcând trimiterile necesare la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Scopul principal al noului instrument soft-law este întărirea conduitei judiciare a magistraţilor români.

justitie11Curtea Constituțională a României (CCR) a admis o obiecție de neconstituționalitate privind unele dispoziții cu privire la salarizare din legea de modificare a Statutului Funcționarului Public, stabilind că sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică poate fi acordat personalului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), dar fără a fi inclus în salariul de bază.

Astfel, judecătorii au stabilit că textul integral care face obiectul controlului de constituționalitate stabileşte că “pentru compensarea activității specifice, personalul ANFP beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat la salariul de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază”.

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că textul încalcă art.16 alin.(1) din Constituție, în sensul că sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică acordat personalului ANFP și aplicat la salariul de bază lunar devine parte integrantă a acestuia, ceea ce relevă un privilegiu în privința modalității de determinare, în final, a salariului de bază.

images-28Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2016 pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 840/2016.

Potrivit actului normativ, ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul aparatului Consiliului, asimilat judecătorilor și procurorilor, se face prin concurs. Totodată, poate ocupa un post de personal de specialitate juridică de execuție, asimilat judecătorilor și procurorilor, în aparatul propriu al Consiliului, persoana care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a)-e) și, după caz, pe cele prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a promovat concursul organizat de Consiliu.

Pentru înscrierea la concurs candidații vor prezenta cerere-tip, actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de candidat, certificatul de naștere și certificatul de căsătorie, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de candidat, diploma de licență, în copie legalizată, certificatul de cazier judiciar, certificatul de cazier fiscal, curriculum vitae, carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de candidat, dacă este cazul şi chitanța de plată a taxei de înscriere.

Cuantumul taxei de înscriere la concurs va fi stabilit prin hotărâre a Consiliului, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

images-23Curtea Constituţională a României (CCR) a respins excepţiile de neconstituţionalitate la Legea Big Brother care stabileşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Actul normativ prevede că datele de trafic cu privire la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării.

Astfel, cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la cererea instanţelor de judecată sau la cererea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile cu privire la protecţia informaţiilor cu caracter personal.

Din anul 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale – aşa-numita Legea Big Brother – acestea fiind însă respinse de CCR pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului.

descarcare-58Decizia nr. 15/2016 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 23.057/300/2014 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu referire la „modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, respectiv dacă procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu împotriva creditorului şi în alte situaţii decât aceea în care creditorul renunţă la executare şi, în măsura în care reprezintă titlu executoriu, dacă această normă are caracter imperativ sau dispozitiv”, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 741/2016.

În urma deliberărilor, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 23.057/300/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
a) În interpretarea dispoziţiilor art. 3717 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia.
b) Dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta
”.

images-5Potrivit unei hotărâri de guvern, Executivul a suplimentat posturile pentru instanţe cu 98 de posturi de judecător şi cu 66 de grefier, numărul maxim urmând a fi de 14.772, faţă de 14.608, prevăzute anterior.

Astfel, decizia a fost luată prin HG, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.

“Posturile de judecător şi grefier vor fi repartizate curţilor de apel şi, respectiv, tribunalelor, în funcţie de numărul de cauze care au ca obiect cereri ce corespund tipurilor de acţiuni prevăzute de această lege. Guvernul a modificat HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. HG a fost emisă în vederea îndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina Guvernului prin art. 71 din Legea 101/2016, cu menţiunea că finanţarea a fost deja prevăzută în OUG de rectificare a bugetului de stat, nemaifiind necesară accesarea Fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului”, se precizează în comunicat.

downloadÎn contextul în care ultimul eurobarometru arată că încrederea în această instituție s-a diminuat cu 13%, de la 48% la 35%, ministrul Justiției, Raluca Prună, a afirmat că a propus Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) realizarea unui studiu, finanțat din fonduri europene, pentru a stabili care au fost motivele care au dus la scăderea încrederii populației în justiție.

Aceasta a adăugat că este vorba despre „cea mai mare scădere”, consemnată din punct de vedere procentual, în comparație cu celelalte instituții ale statului. Totodată, ministrul a atras atenția asupra faptului că încrederea în partide și Parlament se află în jurul valorii de 4-5%.

images3456În condițiile de exigență ale art.1544 C.civ., intitulat Arvună confirmatorie, dacă, la momentul încheierii contractului, o parte dă celeilalte, cu titlu de arvună, o sumă de bani sau alte bunuri fungibile, în caz de executare arvuna trebuie imputată asupra prestației datorate sau, după caz, restituită dacă partea care a dat arvuna nu execută obligația fără justificare, cealaltă parte poate declara rezoluțiunea contractului, reținând arvuna. Atunci când neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealaltă parte poate declara rezoluțiunea contractului și poate solicita dublul acesteia, în ambele situații însă fiind necesar că neexecutarea să fie fără justificare, întrucât per a contrario operează prevederile art.1545 C.civ. conform căruia arvuna se restituie când contractul încetează din cauze ce nu atrag răspunderea vreuneia dintre părti.

Perfectarea contractului de vânzare cumpărare a imobilului cu o tertă persoană, precedată și de încheierea unei promisiuni de vânzare-cumpărare în favoarea aceleiași persoane nu este de natura a atrage în mod automat activarea clauzei contractuale pe care își întemeiază apelanta-reclamantă pretențiile, câtă vreme această presupune în mod necesar existența unei culpe a pârâților, iar din această perspectivă s-ar fi impus ca reclamanta să dovedească în mod convingător că avea mijloacele necesare pentru achitarea diferenței de preț la termen, termenii clauzei referitoare la arvună fiind necesar a fi interpretați sistematic, urmând că restituirea dublului avansului să opereze doar în situația neexecutării fără justificare a obligației de perfectare a contractului de vânzare-cumpărare în favoarea reclamantei.