Archive for the Category »Profesii juridice «

Statutul procurorilor și judecătorilor a stabilit care sunt condițiile cu privire la delegarea, detașarea și transferul acestora. Legea prevede că atunci când o judecătorie sau un tribunal nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, a existenței unor posturi vacante, președintele curții de apel, la propunerea președintelui instanței în cauză din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din acea circumscripție, cu acordul scris al acestora.

Delegarea la instanțe din circumscripția altei curți de apel are loc cu acordul scris al judecătorilor, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează. Regula este că delegarea judecătorilor are loc pentru cel mult 90 de zile într-un an și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile. Mai mult …

Exercitarea profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995 unde se prevede că profesiaa de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege.

Art. 49 alin. 3) din Legea nr. 51/1995 prevede că organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.

Acest articol de lege a fost criticat, potrivit ştirilor juridice, pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituţionale în măsura în care s-ar interpreta ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor barourilor, în sensul că “împiedică aplicarea normelor care permit repararea prejudiciilor cauzate de persoanele care, prin participarea la adoptarea actelor administrative, conduc la adoptarea actelor administrative producătoare de prejudicii, împiedicând, astfel, formularea cererii de chemare în judecată în mod corespunzător”. Mai mult …

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.

Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare. Mai mult …

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor justiției în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanțele, parchetele, INM, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, precum și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit unui comunicat al CSM transmis, a fost înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr.317/2004 privind CSM, proiect transmis de către Ministerul Justiției în vederea avizării.

Un avocat poate percepe peste 120 de lei pentru studierea dosarului penal, 1.400 de lei pentru asistenţa în faţa organelor de urmărire penală şi 1.680 de lei pentru reprezentarea juridică generală, potrivit tabloului onorariilor minimale, adoptat de către UNBR la finalul lunii august.

Onorariile stabilite într-un cuantum mai mare decât onorariile minimale nu pot fi eşalonate la plată pe o perioada mai mare de un an atunci când o asemenea eşalonare ar permite perceperea unor onorarii inferioare celor minimale, pe perioada unui an. Omisiunea avocatului de a urmări încasarea şi/sau executarea contractelor de asistenţă juridică cel puţin în limita onorariilor minimale prevăzute în Anexa la prezenta Hotărâre constituie abatere disciplinară. (…) Atunci când avocatul constată că perceperea onorariilor minimale poate afecta accesul la justiţie, se va sesiza pe calea unui referat decanul baroului care poate încuviinţa atât perceperea unui onorariu redus, propus în cuprinsul referatului, cât şi perceperea unui onorariu superior celui propus de avocat, dar inferior onorariului prevăzut în „Tabloul onorariilor minimale”.

Mai mult …

Modificările Codurilor penale survin ca urmare a unui amplu proces de consultări publice demarat în anul 2016, în vederea asigurării transparenței decizionale, continuat pe parcursul anului 2017, când au fost solicitate avize din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Proiectul urmărește asigurarea separației și a unui just echilibru al puterilor în stat, principiu de bază al democrației constituționale, enunțat în legea fundamentală a țării (art. 1 alin. 4 din Constituția României). Mai mult …

Ministrul Justiției a anunțat că se dorește înființarea unei direcții specializate în anchetarea procurorilor și judecătorilor.

Acesta a declarat: “O direcție care să aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistrați. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecții și a unei autonomii, a unor garanții, față de magistrații bănuiți că ar fi comis infracțiuni. Am văzut cu toții faptul că uneori se reclamă în spațiul public de către judecători că, urmare a unei soluții sau alta, sunt anchetați de către autorii rechizitoriilor ale căror soluții au fost infirmate. Personal, nu am acesta convingere pentru că nu avem soluții definitive care sa o confirme, dar ca o garanție pentru independența judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracțiuni săvârșite de către magistrați”.

Avem veşti proaste pentru cei care se visează magistraţi. Ministerul Justitţiei a anunţat că propune ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani.

Acesta a declarat: “Trebuie să mă poziționez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigențele statului de drept, cu experiența fostului judecător constituțional și cetățeanul care trebuie să fie egal în fața legii, să aibă parte de o justiție dreaptă, unitară și să aibă parte de un judecător cu experiență de viață, cu maturitate, cu știință de carte, cu capacitatea de a înțelege semnificația, impactul deciziei pe care o va da. Mai mult …

Este bine cunoscut că profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, iar în exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune doar legii, statutului profesiei și codului deontologic.

Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevede că este nedemn a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară. Alte două cazuri de nedemnitate sunt legate de cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară sau de cel al falitului fraudulos, chiar reabilitat. Mai mult …

Profesia de avocat este o profesie liberă şi independentă cu organizare şi funcţionare autonome iar în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

Legislaţia, art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prevede cazurile de nedemnitate, şi anume se prevede că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Potrivit ştirilor juridice, articolul menţionat mai sus a atras atenţia şi s-a considerat că nu este conform prevederilor constituţionale, formulându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …