Archive for the Category »Profesii juridice «

Grila notarilor, după care se calculează impozitele minime pentru tranzacţiile cu locuințe și onorariile, a fost stabilită în acest an cu valori în creștere cu 2% pentru apartamentele vechi și cu 2,5% pentru locuințele noi, la nivelul Bucureștiului.

Suprinzător, studiul de piaţă pentru anul 2018 privind valorile minime imobiliare în Municipiul Bucureşti, realizat la cererea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), ridică preţul apartamentelor vechi, construite între 1967 şi 1977, cu un procent 2%, în timp ce apartamentelor noi, de după 2011, li s-a aplicat o majorare de 2,5%, comparativ cu preţurile din grila notarială din 2017.

 

Legea prevede faptul că soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată.

În plus, copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, și în procentele prevăzute de lege, în funcție de numărul de urmași. Mai mult …

Forumul Judecătorilor din România îi solicită preşedintelui să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa legilor justiţiei. Magistraţii spun că dezbaterea parlamentară pe tema acestor legi a ignorat punctul de vedere al magistraturii și avizele negative ale CSM.

Forumul judecătorilor aminteşte şi de criticile aduse legilor justiţiei de 10 ambasade occidentale în România, de Departamentul american de Stat şi de protestele societăţii civile. Mai mult …

Comisia specială pentru legile Justiției a decis la dezbaterea modificărilor la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, ca judecătorii și procurorii să îndeplinească condițiile de vechime de 7 ani și să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani pentru a fi aleși în CSM.

Astfel, potrivit celor adoptate, „membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 7 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”. Mai mult …

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiției a decis că hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, iar în cazuri temeinic motivate termenul poate fi prelungit.

Parlamentarii din comisie au continuat dezbaterile la proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Mai mult …

Mulți magistrați aleg după o carieră în care au împărțit dreptatea să treacă în avocatură. După ce ies din roba de magistrat și o îmbracă pe cea de avocat, o serie dintre privilegiile fostei funcții dispar ca prin farmec. O problemă care a generat controverse și a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru clarificări a fost situația de a ști dacă se aplică majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură și pentru perioada cât titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după eliberarea din funcția de procuror și obținerea pensiei de serviciu. Mai mult …

Forumul Judecătorilor critică modul în care se dezbat modificările la legile justiției de către comisia specială din Parlament.

In opinia magistraților, atitudinea majorității membrilor comisiei speciale față de cei care solicită o analiză complexă este ostilă.

Mai exact, nu li se acordă cuvântul sau le este limitat timpul.

În plus, sunt criticați când aduc argumente tehnice sau de neconstituționalitate la unele amendamente, consideră magistrații. Mai mult …

Parchetul General atrage atenția că modificările aduse la lege de către Comisia specială ce dezbate Legile Justiției pun în pericol independența procurorilor.

”Ministerul Public atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de vineri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție”, transmite Ministerul Public.

Unii oameni au impresia că după ce vor isprăvi studiile și vor sui ghiozdanul și manualele în pod, nu vor mai trebui să mai participe la niciun examen. Nu va trece prea mult până să afle că n-a fost decât o simplă impresie!

Viața (mai ales cea profesională) ne supune la o sumedenie de examene. Și – surpriză – descoperim, cu timpul, că examinările din anii de școală au fost, în majoritatea lor, floare la ureche, față de testele și probele la care ne supune viața. Mai mult …

Ministrul Justiției a declarat că în pachetul de modificare a legilor Justiției a propus o simplificare a răspunderii magistraților, pentru ca statul să-și poată recupera banii în cazul unei erori judiciare.

Acesta a declarat: “Eu am propus — nu este o lege a răspunderii magistraților, este un capitol din legile Justiției — o simplificare a răspunderii, pe de o parte, și în același timp o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, autonomia pe care o au, dar în același timp aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice. (…) Sunt două modalități de consacrare a garanțiilor pentru autoritatea — puterea judecătorească. În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare comise de către magistrați. (…) Dacă un cetățean este vătămat patrimonial printr-o eroare judiciară, cetățeanul, după ce epuizează toate căile de atac, se adresează cu acțiune în despăgubiri, cheamă în judecată statul. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe și, dacă judecătorul decide, cel vătămat primește o sumă de bani, o despăgubire. În acest moment, dacă statul plătește, și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale, dar și despăgubiri stabilite de CEDO, de la bugetul de stat se achită acele despăgubiri. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, în termen de un an. Noi am propus înlocuirea acestui ‘se poate’, care este facultativ, cu obligația statului de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului”.