Categories
Organizare judiciară Ştiri

Datele cu caracter personal şterse de pe site-ul Institutului Naţional al Magistraturii

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis modificarea Hotărârii C.S.M. nr.127/2007 ce aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional al Magistraturii, şi anume prin ştergerea de pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii a informaţiilor ce conţin date cu caracter personal referitoare la candidaţii la concursurile/examenele organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, se realizează din dispoziţia directorului INM, după împlinirea termenului de un an de la validarea rezultatelor examenului/concursului şi se aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi a celorlalte instituţii care deţin astfel de evidenţe.

Categories
Organizare judiciară Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Completarea Hotărârii Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii

Ministerul Justiţiei a lansat marţi, 22 ianuarie, în dezbatere publică proiectul de HG pentru completarea HG nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii.
Proiectul spune că în temeiul art. 38 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul hotărăşte ca anexa la Hotărârea Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 6 august 1993, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică.

Categories
Administraţie publică centrală Articole Organizare judiciară Proiecte şi propuneri legislative

Am imunitate, sunt parlamentar! Tu ce eşti?

Să presupunem că v-aţi schimbat recent locul de muncă. Acum activaţi la o firmă mare, cu aproape 590 de angajaţi. Sunteţi mulţumit, aveţi tot felul de facilităţi şi privilegii. Indemnizaţie excelentă! Numai că, absolut întâmplător, aflaţi că nu mai puţin de 23 dintre noii colegi au dosare penale pe rol. Pe bună dreptate vă-ntrebaţi: unde-am nimerit?

Încă de la începutul anului, ai noştri parlamentari au avut o importantă problemă: s-au întrebat unde se vor caza, desigur nu pe banii lor, ci ai naţiei. Unii au acceptat cazarea la hotel, unii au închiriat locuinţe. Alţi parlamentari şi-au pus la un alt mod problema locuinţei. Temerea lor cea mai mare a fost ca nu cumva decizia cazării lor să cadă pân-la urmă în sarcina Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Să nu primească repartiţie la Rahova, Poarta Albă sau Jilava.

“Fiecare naţiune are aleşii pe care-i merită!”, se tot zice. De parcă senatorii şi deputaţii unui popor ar fi reprezentativi la modul absolut. Aşa să stea lucrurile şi în cazul neamului românesc? Dacă luăm, la întâmplare, 588 de români, sunt şanse ca peste 20 dintre ei să aibă probleme cu legea? Dacă situaţia din Parlamentul României ar fi transpusă în termeni de statistică a infracţionalităţii, ar fi îngrozitor să realizezi câte mii de cercetaţi penal am avea la 100 000 de locuitori.

Române, stai liniştit! Nu vor exercita puterea ta suverană orice găinari. Cei 23 de politicieni sunt urmăriţi pentru: luare şi dare de mită, corupţie, abuz în serviciu contra intereselor publice, fraudă electorală, fals intelectual, trafic de influenţă, uz de fals, complicitate la înşelăciune etc. Observaţi tendinţa. Mai toate sunt fapte care necesită un IQ peste medie, pe măsura unor  intelectuali!

 

Corb la corb nu scoate ochii!

Aparent, Parlamentul e un loc unde toată lumea se luptă cu toată lumea. Alianţele se încheagă şi se sparg. Când partidul scade-n sondaje, traseismul politic e în floare. Toţi se reped să treacă din şalupa găurită a perdanţilor în corabia piraţilor aflaţi pe val (aşa am pierdut şi flota!). Doctrina nu mai contează! Nu dreapta, nu stânga. Aşa e moda acum, să fi “de centru”, doar pentru tine şi fami(g)lia ta.

Ce interes naţional?! Când e vorba de interesul personal, parlamentarul român devine brav ca tigrul. Iar când se pun în discuţie reducerile de privilegii aleşii devin mai solidari decât furnicile. Cum să le fie reduse cheltuielile de protocol? Sau cum îi ia pe ei la puricat mai serios Parchetul sau DNA-ul? Nu pentru asta s-au străduit atât să ajungă în Parlament. Ca să fie trataţi precum infractorii de rând…

Oricine poate greşi, la un moment dat. Aşa că, preventiv, parlamentarii noştri s-au gândit să-şi pregătească încă de pe acum, de la începutul mandatului, un cuibuşor de nebunii în “Casa Poporului”. Să nu le mai dea plapitaţii orice sunet de sirenă de pe vreo maşină a poliţiei!

Existând cam mulţi demnitari aflaţi la cuţite cu legea, s-a considerat că trebuie umblat puţin la modul în care e ridicată imunitatea. S-a lucrat cu sârg la un proiect de statut prin care aleşii neamului vor dobândi mai multă protecţie, dacă s-ar pune cândva problema ca unii să fie reţinuţi sau arestaţi.

Prevederea e muma înţelepciunii. Mai ales când te simţi cu musca pe căciulă! Observatori imparţiali remarcă faptul că în Parlamentul nostru sunt cam prea multe şi nepotrivite căciuli. Cum se va desprimăvăra, vor învia şi muştele. Ce zumzet va fi prin sălile Parlamentului! De-ar face toate muştele miere…

 

Exces de imunitate!

Recapitulând prevederile actualei Constituţii, ajungem la art. 72, unde vom citi că:

– în ceea ce priveşte voturile sau opiniile formulate în exercitarea mandatului, parlamentarul român nu poate tras la răspundere juridică;

– deşi pot fi traşi la răspundere pentru fapte independente de părerile exprimate sau de modul în care-au votat, aleşii nu pot fi reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi fără acordul Camerei ai cărei membri sunt;

– dacă sunt surprinşi în toiul săvârşirii unei infracţiuni, membrii Parlamentului pot fi percheziţionaţi sau reţinuţi, cu înştiinţarea neîntârziată a preşedintelui Camerei respective. Chiar şi aşa mai au o şansă! Camera poate considera că reţinerea este neîntemeiată şi o poate anula.

Noi facem legea. Tot noi judecăm!

Au drepturi multe vrajnicii noştri făcători de lege. Inclusiv cel de a delibera cu privire la menţinerea sau ridicarea imunităţii vreunui tovarăş de for legislativ. Pentru aceasta domnii parlamentari din comisia juridică consultă dosarul întocmit de către organele de cercetare penală. Până acum solicitarea de arestare, reţinere sau de percheziţie a unui ales, era prezentată de către ministrul de justiţie, preşedintelui Camerei.

De îndată ce noul proiect de modificare a statutului parlamentarului (Legea nr. 96/2006) s-ar aproba, ar fi obligatoriu ca, în solicitarea de reţinere, percheziţionare sau arestare adresată Camerei să fie prevăzut nu doar temeiul legal al măsurii dar şi temeiurile concrete ce au făcut-o necesară (fără a mai fi pus la dispoziţie întregul dosar).

Parchetul mai trebuie să pună la dispoziţie şi probe relevante, încriminatorii. Îndată ce va ajunge la comisia juridică, cererea de reţinere sau arestare va fi examinată. Va fi, apoi, urmată de un raport în care vor fi discutate motivarea în fapt şi în drept ori probele puse la dispoziţie. Pe baza raportului comisiei juridice, analizat în plen, va fi dat şi verdictul: imunitatea celui învinuit este păstrată sau… suprimată. Parlamentul se preschimbă în complet de judecată!

Te mai poţi compara cu S.U.A., unde imunitatea priveşte exclusiv declaraţiile formulate în forul legislativ?

 

Imunitate sau impunitate?

În schimb, unii abia aşteaptă ca procedurile de ridicare a imunităţii să devină şi mai greoaie. Ce de piepturi ar suspina uşurate, în Camerele reunite, dacă actuala imunitate s-ar extinde atât de mult încât s-ar apropia de impunitate!

Parlamentarii cu probleme penale ar dormi nestingheriţi. Pentru alesul care ştie să-şi aleagă tabăra, va exista un scut destul de solid înaintea armelor justiţiei. Unii s-au făcut parlamentari numai pentru a scăpa de rigorile legii. Cât priveşte suprimarea imunităţii, hotărârile cu privire la vot se iau, adesea, în bloc, odată cu grupul de apartenenţă şi cu indicaţii venite pe calea ierarhiei de partid.

Se mai iveşte şi câte un neiniţiat care crede că poate hotărî singur. E zgâlţâit zdravăn: “Nu eşti de capul tău, tovarăşe!”

 

Separaţia puterilor în stat

Cu o aşa formă a statutului parlamentarului, legislativul ţării mai că devine şi instanţă. Poate astfel vor fi şi instanţele propriu-zise degrevate de o parte din muncă. Ce separaţie a puterilor în stat! A auzit cineva de aşa ceva? Cine mai are nevoie de expiratul baron de Montesquieu (alias Charles de Secondat). Bizare idei mai avea, pentru secolul XVIII! Că legislativul, executivul şi forţa justiţiei ar trebui să se afle pe mâini diferite. Statul absolutist ar fi trebuit să-l potolească cumva. De ce să existe un control reciproc?!

 

Să renunţăm la imunitate! Câte voturi pentru?

Dacă ar fi să dăm crezare unor sondaje de opinie, Parlamentul, instituţie fundamentală a statului nostru democratic, nu se bucură de un nivel prea mare de încredere din partea românilor. Din fericire, forul deliberativ-reprezentativ al României este încă suficient de eterogen încât să se facă auzite şi glasuri care susţin că, în actuala reglementare, imunitatea parlamentară scurtează prea mult sabia justiţiei.

Conform Legii 96/2006, imunitatea este, în relaţia parlamentarului cu justiţia, o sumă de dispoziţii ce asigură un regim de exceptare de la prevederile dreptului comun. Pe palier constituţional, ea are ţelul garantării independenţei în exercitarea dreptului de vot şi în exprimarea opiniilor.

Un anume deputat le-a dat emoţii colegilor săi zilele trecute, declarând că susţine renunţarea la imunitatea parlamentară, în textul Constituţiei ce-ar urma să fie adoptată. O imunitate parlamentară prea extinsă face mai mult deservicii. Oricum, decizia cu privire la menţinerea sau ridicarea imunităţii vreunui coleg cu pete pe CV este luată prea puţin pe cont propriu, de către fiecare ales în parte. Votul imperativ e în floare!

Cam idealist acest domn deputat.  Să îndrăznim să visăm odată cu dânsul: bine-ar fi să cadă odată paravanul imunităţii parlamentare! Oricum, pentru modificarea Constituţiei este nevoie de referendum.

În ceea ce priveşte recentele propuneri legate de imunitate, probabilitatea cea mai mare este ca totul să rămână neschimbat sau modificat peste tot, numai în esenţă nu.

Să ne amintim! La jumătatea lui 2011, Curtea Constituţională a decis: este neconstituţională restrângerea imunităţii parlamentare, propusă de preşedintele ţării (în vederea abrogării alin. 3, art. 72 din Constituţie).

Pe lista referendumurilor relativ recente (2009) se regăseşte şi unul relativ la Parlamentul unicameral, redus la 300 de membri. Oare, va fi luată în calcul opţiunea de atunci a poporului, într-o nouă Constituţie?

Mai bine parlamentari puţini şi buni, decât…

Categories
Bugete Organizare judiciară Ştiri

Bugetul ICCJ, în creştere cu 6,59% faţă de 2012

Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are alocat un buget de 61,11 milioane de lei, cu 6,59% mai mult decât execuţia bugetară preliminară din 2012.
Cheltuielile instituţiei pe 2013 sunt evaluate la 60,61 de milioane de lei, în creştere cu 6,54%, din care 54,528 de milioane de lei constituie cheltuieli de personal, şi aceastea fiind în creştere cu 8,33%, faţă de anul trecut. Cel mai mult se vor majora cheltuielile de asistenţă socială, de la 21.000 de lei în 2012, la 184.000 de lei în acest an.
Veniturile ICCJ pentru anul 2013 sunt evaluate la 313.000 de lei, în creştere cu 1,95%. La capitolul “Bunuri şi servicii” sunt evidenţiate scăderi la majoritatea sumelor alocate, inclusiv la cele pentru furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, încălzit, iluminat şi transport.
Conform proiectului, bugetul instituţiei este evaluat să crească la 68,35 de milioane de lei în 2014 şi la peste 70 de milioane de lei în 2015 şi 2016.

Categories
Magistraţi Organizare judiciară Ştiri

MJ: Articolul 134 din Constituţie nu face trimitere şi la numirea procurorilor în funcţiile de conducere

Ministerul Justiţiei afirmă că articolul 134 din Constituţie, despre care preşedintele Traian Băsescu a precizat că prevede ca numirile şefilor Parchetului ICCJ şi DNA să se facă de către şeful statului, la solicitarea CSM, nu se referă şi la numirea procurorilor în funcţiile de conducere.
“Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Deci, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile de conducere”, arată MJ.
Punctul de vedere al ministerului s-a făcut public după ce preşedintele Băsescu a afirmat la şedinţa Plenului CSM despre art. 134 din Constituţie, că conform articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA.
În punctul său de vedere, MJ citează textele constituţionale cu referire la subiectul în discuţie, respectiv art. 134 alin. (1), care prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea CSM, cât şi art. 125 alin. (2) – “Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice”.
Cu privire la textele legale indicente, ministerul aminteşte art. 53 din Legea nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004, care avea forma: “(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Categories
Organizare judiciară Ştiri

9 ianuarie – alegerea vicepreşedintelui CSM

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se întruneşte, în şedinţă, pentru alegerea vicepreşedintelui CSM, pentru această funcţie fiind depuse 2 candidaturi – a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ.
La 4 ianuarie, plenul Consiliului a hotărât amânarea pentru săptămâna viitoare a şedinţei cu privire la alegerea vicepreşedintelui CSM, din lipsă de cvorum, anunţul fiind făcut de preşedintele nou ales Oana Schmidt-Hăineală.
Totodată, plenul CSM a respins, atunci, cu 11 voturi, o cerere cu privire la anularea alegerii Oanei Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte al CSM.
“În privinţa revocării mele, cererea a fost respinsă cu 11 voturi. Ceea ce nu s-a reuşit să se tranşeze în această şedinţă de plen este alegerea vicepreşedintelui Consiliului. Sunt 2 candidaturi depuse: Alina Ghica şi Cristi Danileţ. A fost necesar să ridicăm şedinţa de plen din lipsă de cvorum. S-a decis convocarea unei noi şedinţe pentru săptămâna viitoare”, afirma Oana Schmidt Hăineală.
Ea a declarat că şedinţele Secţiei pentru procurori se pot desfăşura în legalitate şi în lipsa unui vicepreşedinte al CSM.
Judecătoarea Alina Ghica, candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, nu a întrunit vinerea trecută numărul de voturi pentru a fi aleasă în această funcţie. Respingerea a venit după ce 4 judecători au plecat din sala de şedinţă, fiind nemulţumiţi că Alina Ghica nu a depus din timp proiectul de management pentru a fi studiat de membrii CSM. După votul primit de Alina Ghica, pentru a debloca situaţia din Consiliu, judecătorul Cristi Danileţ a informat că îşi depune şi el candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM.

Categories
Organizare judiciară Ştiri

Modificări în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit Hotărârii Nr.1132/2012, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, se modifică şi se completează. Astfel, conform actului normativ, sunt completate atribuţiile Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media al CSM, prin faptul că acest compartiment realizează informarea publicului asupra activităţii Consiliului, publicarea pe site a acestor informaţii, actualizarea acestora, inclusiv prin menţionarea soluţiilor instanţelor judecătoreşti referitoare la actele Consiliului şi răspunde presei în numele instituţiei, prin purtătorul de cuvant.

Categories
Administraţie publică centrală Organizare judiciară Proiecte şi propuneri legislative

Traian Băsescu solicită reexaminarea unor modificări la legea CSM

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea legii care prevede că au calitatea de demnitar judecătorii şi procurorii membri ai CSM, precizând că, în condiţiile în care Consiliul are în componenţă şi doi reprezentanţi ai societăţii civile, “nu se justifică” diferenţa de statut.
Astfel, el a semnat cererea de reexaminare asupra Legii cu privire la aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la Articolul III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
“Legea aflată la promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă nr. 23/2012 şi, în acelaşi timp, prevede modificarea Articolului 54 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, stabilind că au calitatea de demnitar judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii are în componenţa sa şi doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, credem că nu se justifică diferenţa de statut dintre aceştia şi ceilalţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se precizează în cererea de reexaminare.
Totodată, în cerere se apreciază că statutul de demnitar nu derivă din calitatea de judecător sau procuror, dar din atribuţiile şi responsabilităţile specifice calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Categories
Organizare judiciară

Repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta după alte reguli

A intrat în vigoare Hotărârea C.S.M. nr. 975/2012 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, şi anume, modificările se răsfrâng asupra regulilor de repartizare a judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei. Repartizarea judecătorilor ţine de competenţa colegiului de conducere a C.S.M.
Noile reglementări stabilesc criteriile de selecţie în cazurile în care mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, îşi exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie.
Criteriile sunt următoarele:
– experienţa profesională anterioară în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte mutarea;
– absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv;
– pregătirea profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de execuţie;
– vechimea în funcţia de judecător.
În aplicare criteriilor menţionate, se vor lua în considerare, cu prioritate, secţiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secţiei la care se doreşte repartizarea şi, volumul de activitate al secţiei de la care se intenţionează mutarea. De asemenea, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum 2 luni în care acesta să nu participe la şedinţele de judecată şi să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.

Categories
Organizare judiciară

Indemnizaţiile restante către revoluţionari – achitate de Ministerul Muncii

Guvernul a decis ca în luna decembrie a anului 2012 revoluţionarii să primească 34% din restanţele la indemnizaţii, în baza articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 53/2010, cuvenite beneficiarilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
Casele judeţene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi casele de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, vor achita plata indemnizaţiilor restante.