Archive for the Category »Legislaţie internaţională «

Consiliul Constituțional francez a validat vineri un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiției, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separația puterilor în stat, relatează presa franceză.

În urma sesizării formulate de mai multe organizații ale magistraților, judecătorii Consiliului Constituțional au apreciat că această subordonare este ‘conformă Constituției’ și că ea nu afectează independența Parchetului. Ei au estimat în verdictul lor că dispozițiile contestate asigură ‘o conciliere echilibrată’ în raport cu două principii constituționale, respectiv independența autorității judecătorești și prerogativele guvernului care ‘determină și conduce politica Națiunii’, în special în ceea ce privește acțiunea Parchetului. Mai mult …

În data de 16 noiembrie 2017, Peru a devenit noul stat care a legalizat consumul de canabis pentru uz terapeutic.

Pedro Pablo Kuczynski, președintele statului Peru: „Peru întoarce mai multe pagini, se îndreaptă spre modernitate, iar acest text este o pagină importantă deoarece pune capat prejudecăților și miturilor.”

Promotorii acestui proiect legislativ au precizat că nu este vorba de consumul de canabis ca atare, ci doar de extragerea componentelor sale medicinale pentru a fi utilizate în contextul tratamentelor analgezice.

Deseori, graba strică treaba! Alteori, însă, graba reprezintă unica soluție, pentru evitarea unor pagube ori sancțiuni. Așa s-a întâmplat și în domeniul exercitării profesiunii de medic veterinar: a fost nevoie ca, în mare grabă, legislația internă să fie pusă în acord cu legislația europeană (Directiva 2013/55/UE), având în vedere depășirea, cu mult, a termenului pus la dispoziția autorităților române.

Cel mai potrivit instrument legislativ, date fiind circumstanțele sau mai bine zis riscurile aplicării unor sancțiuni financiare (stabilite de către CJUE), a fost emiterea unei ordonanțe de urgență. Astfel, în „Monitorul Oficial” 799/2017 a văzut lumina tiparului OUG 70/2017 privind modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar. Mai mult …

CJUE a decis în cauza  C-101/16 că „Directiva 2006/112 trebuie să fie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în cauza principală, în temeiul căreia dreptul de deducere a TVA‑ului este refuzat unei persoane impozabile pentru motivul că operatorul care i‑a furnizat o prestare de servicii în schimbul unei facturi pe care figurează separat prețul și TVA‑ul a fost declarat inactiv de administrația fiscală a unui stat membru”. Mai mult …

Comisia Europeană (CE) a publicat setul de orientări referitoare la legislația UE în materie de siguranță alimentară și de protecție a consumatorilor care se aplică în cazul produselor cu dublu standard de calitate, se arată într-un comunicat al forului comunitar.

Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile naționale vor putea să stabilească dacă societățile comerciale încalcă dispozițiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcție de țară. Mai mult …

Președintele Franței a promulgat controversata lege privind reforma codului muncii.

Reforma prevede creșterea flexibilității reglementărilor pe piața muncii, limitarea plăților pentru concedierile considerate injuste, o mai mare libertate pentru companii de a face angajări și disponibilizări și permite companiilor mici, care au sub 50 de angajați, să negocieze direct cu personalul sau cu reprezentanții săi aleși, mai degrabă decât cu sindicatele. Mai mult …

În cazul în care o instituţie financiară acordă un împrumut încheiat în monedă străină, aceasta trebuie să furnizeze împrumutatului informaţii suficiente pentru a-i permite să adopte o decizie prudentă și în cunoştinţă de cauză, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-186/16 Ruxandra Paula Andriciuc şi alţii/Banca Românească SA.

Astfel, profesionistul trebuie să comunice consumatorului vizat orice informaţie pertinentă care îi permite acestuia să evalueze consecinţele economice ale unei clauze asupra obligaţiilor sale financiare, se arată în comunicatul CJUE cu privire la hotărâre. Mai mult …

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a clarificat în detaliu limitele în care angajaţii pot fi monitorizaţi la locul de muncă.

Astfel, angajatorii trebuie să fie atenţi la următoarele aspecte:

– Nu este suficientă existenţa unei politici generale (precum regulamentul intern) prin care (a) să fie impusă o interdicţie generală pentru angajaţi de a utiliza resursele companiei, iar (b) angajaţii să fie notificaţi la modul general asupra unei (eventuale) monitorizări a corespondenţei prin e-mail şi/sau a altor comunicări.
– Informarea angajaţilor şi/sau politica stabilită la nivelul companiei cu privire la acest aspect ar trebui să fie particularizată şi clară în legătură cu natura monitorizării, în sensul că ar trebui să detalieze în avans, cel puţin:
• dacă face obiectul monitorizării doar fluxul de corespondenţă sau/şi conţinutul acesteia;
• dacă sunt monitorizate toate comunicările sau doar o parte a acestora; Mai mult …

Reprezentanții statelor membre au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a reduce prezența acrilamidei în produsele alimentare, informează site-ul instituției europene. De îndată ce va fi implementat, noul regulament va impune operatorilor din sectorul alimentar, în mod proporțional cu mărimea și cu natura unității lor, să aplice măsuri obligatorii vizând reducerea nivelurilor de acrilamidă.

Menţionăm că acrilamida este o substanţă potenţial toxică și nocivă pentru sănătate. Acrilamida se formează în mod natural atunci când alimentele care conțin amidon sunt prăjite sau coapte. Cartofii pai, biscuiții, fursecurile, pâinea prăjită, caramelul, carnea prăjită, chipsurile, cerealele glazurate, papanașii, gogoșile, fast-food-ul – toate conțin acrilamidă. Mai mult …

La data de 26 iunie 2017 au intrat în vigoare, în întreaga Uniune Europeană, noile norme privind procedurile transfrontaliere de insolvență, propuse de Comisie în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015.

Obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență. Ele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor. Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență. Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.