Archive for the Category »Cooperare şi relaţii cu alte state «

Președintele Consiliului European a propus un ambițios program de 13 summituri în doi ani pentru a relansa Uniunea Europeană după șocul Brexit-ului.

Acest program ar urma să debuteze cu summitul organizat joi și vineri la Bruxelles și ar include summiturile regulate prevăzute deja până în iunie 2019, precum și întâlniri neoficiale pe teme speciale.

Include, de asemenea, un summit european extraordinar în România la câteva săptămâni după plecarea efectivă a Marii Britanii, prevăzută în martie 2019, precum și un summit la Viena, anul viitor, axat pe probleme de securitate.

Comisia Europeană (CE) a inclus alte cinci state, printre care și România, pe lista celor care pot crește suma plătită în avans fermierilor afectați de condițiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an.

În urma acestei decizii, fermieri din 15 state membre sunt acum eligibili pentru a primi în avans plăți mai mari. Mai mult …

Negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind condiţiile în care va avea loc Brexitul rămân blocate la bani. Se discută mult despre un aşa-numit “Brexit dur”, sau cum ar arăta ieşirea britanicilor din UE fără un acord politic prealabil care să stabilească, în linii mari, relaţiile ulterioare.

Aşa cum am mai arătat şi în alte articole postate pe lexcafe, discuţiile au început în această vară, în luna iunie, şi ar urma să dureze până în martie 2019, când Marea Britanie trebuie să iasă din UE conform clauzelor Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.

Cuvântul cheie este, însă, predictibilitatea. Chiar dacă mai este un an şi jumătate până Brexit, condiţiile din jurul acestui eveniment ar trebui cunoscute cu mult timp înainte. Un “Brexit dur” ar însemna ca firmele, băncile şi oamenii să nu ştie din timp cu ce vor avea de-a face din 2019 încolo în relaţia cu Marea Britanie.

Cetăţenii din celelalte 27 de state UE care locuiesc în Marea Britanie, în număr de peste 3,5 milioane, să nu ştie ce drepturi vor avea, ei şi familiile lor, după Brexit; britanicii care stau în UE, peste 1,2 milioane, la fel. Firmele, companiile şi băncile să nu ştie în ce condiţii vor putea face afaceri, dacă vor fi introduse taxe vamale sau nu, cât vor costa importurile şi exporturile cu Marea Britanie.

Politica de apărare comună a UE ar fi şi ea cufundată în incertitudine dacă Londra şi Bruxellesul nu vor ajunge la un consens.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-a dotat cu noi reguli de conduită pentru a consolida transparența și integritatea membrilor săi.

Raportul care introduce un nou cod de conduită pentru membrii APCE a fost adoptat cu o majoritate simplă de 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Noile reguli vizează să ‘protejeze’ APCE față de ‘orice comportament coruptibil’ în interiorul său și prevede că aleșii vor fi obligați să facă publică pe site-ul instituției lista cadourilor pe care le primesc. Ele stipulează și cadrul raporturilor pe care membrii APCE le pot avea cu reprezentanții grupurilor de interese (lobby).

Potrivit celui mai recent buletin trimestrial privind ocuparea forței de muncă și evoluția socială în Europa, în UE se menține ferm tendința de intensificare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice.

Ocuparea forței de muncă în UE continuă să crească într-un ritm constant și în aproape toate statele membre. Ocuparea forței de muncă a crescut cu 1,5 % în UE și cu 1,6 % în zona euro în al doilea trimestru al anului 2017 în comparație cu aceeași perioadă din 2016. Față de anul trecut, în UE numărul de angajați a crescut cu 3,5 milioane de persoane, iar în zona euro cu 2,4 milioane de persoane. Aceasta înseamnă că, în prezent, în UE sunt angajate 235,4 milioane de persoane . Acesta este cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În comparație cu cel de-al treilea trimestru al anului 2014, aceasta corespunde la 8 milioane de angajați suplimentari în UE și la 5,6 milioane de angajați suplimentari în zona euro. Mai mult …

Comisia Europeană a înțeles că TVA-ul, așa cum este reglementat acum, este de fapt un instrument care ajută la evaziunea fiscală transfrontalieră. Așa că executivul comunitar ar vrea să desființeze frontierele fiscale și să modifice modul de plată al TVA.

În prezent, nu mai puțin de 50 de miliarde de euro sunt sifonați în fiecare an din țările Uniunii Europene de către rețelele de evazioniști. Practic, fiecărui cetățean european îi sunt furați din buzunar în acest fel 100 de euro anual. Și asta doar din evaziunea care are la bază evitarea plății taxei pe valoare adăugată. Mai mult …

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cele referitoare la România includ două scrisori de punere în întârziere și trei avize motivate în următoarele domenii: piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi, a anunțat Comisia Europeană (CE).

Prima scrisoare de punere în întârziere se referă la analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21), și să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Fondul Monetar Internațional a emis un avertisment guvernelor care vor să stimuleze creșterea economică pe baza cheltuielilor de consum făcute pe datorie, subliniind că riscă să se confrunte cu o nouă criză financiară.

Într-un raport publicat înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Washington, Fondul susține că analizele sale cu privire la cheltuielile de consum și gradul de îndatorare al gospodăriilor arată că economiile beneficiază în primii doi-trei ani după ce gospodăriile și-au majorat gradul de îndatorare, după care riscurile încep să se acumuleze. Mai mult …

România trebuie să plătească 4,7 milioane euro, în octombrie, către Uniunea Europeană din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice.

Vârful de plată al acestui an a fost în septembrie, când a fost rambursată o sumă de peste 1,179 miliarde de euro, atât la Uniunea Europeană, cât şi la Banca Mondială (BM). Cea mai mare parte a sumei a fost plătită către UE, respectiv peste 1,177 miliarde de euro, iar 2,4 milioane de euro, către BM. Suma către UE reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială, cele 2,4 milioane euro sunt doar dobânzi şi comisioane. Mai mult …

Veşti proaste pentru cei care vor călători în Marea Britanie după 2019. Negociatorul-şef al Londrei pentru Brexit a declarat, astăzi, că Londra îşi rezervă dreptul de a introduce vize pentru cetăţenii din România, Bulgaria şi Polonia, peste doi ani.

Oficialul britanic a spus că, din moment ce Marea Britanie nu va mai face parte din Uniunea Europeană, îşi poate rezerva dreptul de a face schimbări în politica de migraţie.

El a subliniat că nu va fi oprit total accesul muncitorilor din România, Bulgaria şi Polonia în Regatul Unit, dar că este posibil să existe unele schimbări. Mai mult …