Archive for the Category »Internaţional «

Președintele Consiliului European a propus un ambițios program de 13 summituri în doi ani pentru a relansa Uniunea Europeană după șocul Brexit-ului.

Acest program ar urma să debuteze cu summitul organizat joi și vineri la Bruxelles și ar include summiturile regulate prevăzute deja până în iunie 2019, precum și întâlniri neoficiale pe teme speciale.

Include, de asemenea, un summit european extraordinar în România la câteva săptămâni după plecarea efectivă a Marii Britanii, prevăzută în martie 2019, precum și un summit la Viena, anul viitor, axat pe probleme de securitate.

Uniunea Europeană a înregistrat în august un deficit al balanței comerciale de 5,1 miliarde euro, comparativ cu un deficit de 8,2 miliarde de euro în perioada similară din 2016, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Oficiul European de Statistică Eurostat.

În august, exporturile UE s-au situat la 145,5 miliarde de euro, în creștere cu 6,4% față de 136,7 miliarde euro în perioada similară din 2016, în timp ce importurile UE au urcat cu 3,9%, până la 150,5 miliarde de euro. Mai mult …

Comisia Europeană (CE) a inclus alte cinci state, printre care și România, pe lista celor care pot crește suma plătită în avans fermierilor afectați de condițiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an.

În urma acestei decizii, fermieri din 15 state membre sunt acum eligibili pentru a primi în avans plăți mai mari. Mai mult …

Comisia Europeană a publicat raportul anual privind evoluțiile pieței muncii și ale salariilor din Europa, care arată că ocuparea forței de muncă din UE depășește nivelurile dinaintea crizei, cu peste 235 de milioane de persoane încadrate în muncă, iar șomajul, care în prezent este de 7,6%, se apropie și el de nivelurile anterioare recesiunii, informează un comunicat de presă.

În plus, raportul arată că a devenit mai ușor pentru șomeri să își găsească un loc de muncă. Pe de altă parte, regimurile de muncă mai flexibile au generat avantaje atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoane, dar în unele cazuri au dus la un decalaj între lucrătorii care dețin diferite tipuri de contracte, astfel încât lucrătorii cu un contract temporar și cei care desfășoară o activitate independentă sunt mai puțin protejați.

Suedia ar putea fi prima țară din lume care renunță definitiv la banii cash, în favoarea plăților mobile și a cardurilor. Iar acest lucru ar putea să se întâmple până în 2023.

În ultimii ani, în majoritatea țărilor lumii au început să renunțe la folosirea banilor lichizi, în favoarea plații cu cardul sau, mai nou, a plăților prin intermediul aplicațiilor mobile.

În China, de exemplu, numărul plăților mobile s-a dublat anul trecut. În Suedia, fenomenul este mult mai amplu, iar țara scandinavă mai folosește banii lichizi în doar 18% din tranzacții. Experții estimează că este o chestiune de câțiva ani până când Sedia nu va mai folosi cash deloc. Mai mult …

Premierul israelian a declarat că Israelul se pregătește să se retragă din Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), la câteva ore după ce SUA au făcut un anunț similar.

Șeful executivului israelian a calificat drept ‘curajoasă și morală’ decizia Statelor Unite de a părăsi UNESCO. Mai mult …

Negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind condiţiile în care va avea loc Brexitul rămân blocate la bani. Se discută mult despre un aşa-numit “Brexit dur”, sau cum ar arăta ieşirea britanicilor din UE fără un acord politic prealabil care să stabilească, în linii mari, relaţiile ulterioare.

Aşa cum am mai arătat şi în alte articole postate pe lexcafe, discuţiile au început în această vară, în luna iunie, şi ar urma să dureze până în martie 2019, când Marea Britanie trebuie să iasă din UE conform clauzelor Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.

Cuvântul cheie este, însă, predictibilitatea. Chiar dacă mai este un an şi jumătate până Brexit, condiţiile din jurul acestui eveniment ar trebui cunoscute cu mult timp înainte. Un “Brexit dur” ar însemna ca firmele, băncile şi oamenii să nu ştie din timp cu ce vor avea de-a face din 2019 încolo în relaţia cu Marea Britanie.

Cetăţenii din celelalte 27 de state UE care locuiesc în Marea Britanie, în număr de peste 3,5 milioane, să nu ştie ce drepturi vor avea, ei şi familiile lor, după Brexit; britanicii care stau în UE, peste 1,2 milioane, la fel. Firmele, companiile şi băncile să nu ştie în ce condiţii vor putea face afaceri, dacă vor fi introduse taxe vamale sau nu, cât vor costa importurile şi exporturile cu Marea Britanie.

Politica de apărare comună a UE ar fi şi ea cufundată în incertitudine dacă Londra şi Bruxellesul nu vor ajunge la un consens.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-a dotat cu noi reguli de conduită pentru a consolida transparența și integritatea membrilor săi.

Raportul care introduce un nou cod de conduită pentru membrii APCE a fost adoptat cu o majoritate simplă de 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Noile reguli vizează să ‘protejeze’ APCE față de ‘orice comportament coruptibil’ în interiorul său și prevede că aleșii vor fi obligați să facă publică pe site-ul instituției lista cadourilor pe care le primesc. Ele stipulează și cadrul raporturilor pe care membrii APCE le pot avea cu reprezentanții grupurilor de interese (lobby).

Comisia Europeană (CE) a publicat al șaptelea raport privind coeziunea, luând pulsul regiunilor din UE, trăgând concluzii legate de cheltuielile aferente politicii de coeziune în timpul anilor de criză și stabilind cadrul pentru politica de coeziune de după 2020, se arată într-un comunicat al forului comunitar.

Analizând situația actuală a coeziunii economice, sociale și teritoriale din UE, raportul privind coeziunea examinează UE în profunzime subliniind că economia Europei este pe cale de redresare, însă continuă să existe disparități între statele membre și în interiorul acestora. Mai mult …

Potrivit celui mai recent buletin trimestrial privind ocuparea forței de muncă și evoluția socială în Europa, în UE se menține ferm tendința de intensificare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice.

Ocuparea forței de muncă în UE continuă să crească într-un ritm constant și în aproape toate statele membre. Ocuparea forței de muncă a crescut cu 1,5 % în UE și cu 1,6 % în zona euro în al doilea trimestru al anului 2017 în comparație cu aceeași perioadă din 2016. Față de anul trecut, în UE numărul de angajați a crescut cu 3,5 milioane de persoane, iar în zona euro cu 2,4 milioane de persoane. Aceasta înseamnă că, în prezent, în UE sunt angajate 235,4 milioane de persoane . Acesta este cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În comparație cu cel de-al treilea trimestru al anului 2014, aceasta corespunde la 8 milioane de angajați suplimentari în UE și la 5,6 milioane de angajați suplimentari în zona euro. Mai mult …