Archive for the Category »Drept penal «

Curtea Constituţională a României a decis că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese, sunt neconstituţionale.

Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

În practica judiciară s-a pus problema naturii termenului prevăzut mai sus şi reglementat de art. 207  C. procedură penală, fiind sesizată ÎCCJ cu un recurs în teresul legii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este inadmisibiă revizuirea în situaţia în care se pretinde că ar fi potrivnice hotărârile pronunţate în cadrul aceluiaşi dosar, fiind vorba doar de cicluri procesuale diferite. Una din condițiile esențiale, necesară pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este ca hotărârile așa-zis potrivnice să fie pronunțate în dosare diferite. Aşadar, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice în acelaşi dosar, chiar dacă în diferite faze sau cicluri procesuale soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, pentru că, în final, o singură hotărâre pune capăt judecății. Mai mult …

În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Iar fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.

Art. 157 alin. 3) C. penal prevede că fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus condamnarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal, reținând în esență următoarele:

„În mod corect a constatat instanța de fond că repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracțional s-a făcut în funcție de abilitățile specifice. (…). Din analiza probatoriului administrat rezultă că săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt de condamnat inculpații a presupus o anumită organizare, o coordonare de atribuții, o interdependență și ritmicitate a actelor ilicite și alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate și durabilitate grupului, în vederea realizării unor scopuri infracționale comune. Mai mult …

Curtea Constituțională a României a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 4 din Codul penal care au următorul conținut, potrivit unui comunicat:

– Art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal.Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că după înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.

Art. 341 alin. 6 lit. b) C. procedură penală prevede că în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea motivat a  cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală. Mai mult …

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională redefinirea abuzului în serviciu din pachetul de medificare a legilor justiţiei. Potrivit noii forme a legii, abuzul în serviciu nu este infracţiune decât dacă se obţin foloase pentru rude.

Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă judecătoria îşi declină competenţa de soluţionare a unei cauze în favoarea tribunalului, tribunalul în favoarea curţii de apel, iar curtea de apel în favoarea judecătoriei, nu există un caz de întrerupere a cursului justiţiei, întrucât curtea de apel a desemnat instanţa competentă prin hotărârea de declinare.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, Sentinţa penală din 6 octombrie 2016 a Tribunalului Provincial 5 din Barcelona nu este recunoscută, potrivit legii, pe teritoriul României, astfel încât aceasta nu poate produce niciun efect juridic în dreptul intern, nici în privinţa stabilirii competenţei materiale a instanţelor. Mai mult, aceasta nu se execută şi nu este executabilă la acest moment pe teritoriul României. Cum singura hotărâre ce se execută în cauză este Sentinţa penală nr. 65 din 30 ianuarie 2009, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin Decizia nr. 1601 din 13 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală, rezultă că orice cerere în materia executării hotărârii penale formulată de petentul A. este de competenţa judecătoriei.  Mai mult …

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal, potrivit unui comunicat.

Dispozițiile criticate au următorul conținut: „În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: […] b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat;”

Mai mult …