Archive for the Category »Drept penal «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa teritorială să judece cauza în primă instanţă are competenţa teritorială de a confirma redeschiderea urmăririi penale, chiar dacă, în temeiul dispoziţiilor art. 326 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea cauzei la un parchet egal în grad, întrucât dispoziţiile art. 326 C. proc. pen. privesc exclusiv competenţa parchetului în activitatea de urmărire penală, iar nu competenţa judecătorului de cameră preliminară. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că se impune admiterea contestaţiei formulată de Parchet împotriva sentinţei penale pronunţată în primă instanță criticând-o sub aspectul nelegalității, întrucât aceasta în mod greșit a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate în vederea predării către autoritățile din Italia. Mai mult …

Plenul Senatului a adoptat proiectul de modificare al Codului penal, aşa cum a fost elaborat de Comisia specială privind legile Justiţiei. Astfel, s-au înregistrat 75 de voturi „pentru” modificări, 32 de voturi „împotrivă”, alături de o abţinere.

Decizia vine după ce Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a dat marţi aviz favorabil modificărilor la Codul penal, eliminând mai multe prevederi din forma iniţială, care au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Comisia specială a decis să rămână în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de CCR. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 17 aprilie 2019, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 17643/4/2017 (3018/2018), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „Poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă participantul la comiterea unei infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor în cauza disjunsă cu privire la aceşti din urmă participanţi?” și, în consecință: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că pentru a intra sub incidența prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea concurenței nr. 21/1996 şi art. 101 alin. 1 TFUE orice restrângere a concurenței trebuie să fie apreciabilă, adică să aibă un caracter semnificativ, sarcina probei acestui caracter semnificativ revenind autorității de concurență care, în acest scop, trebuie să definească piaţa relevantă şi să stabilească cotele pe această piaţă ale părţilor participante la înţelegere. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că suspendarea judecății, în baza art. 413 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ., este facultativă, la latitudinea instanţei, fără însă să o transforme într-o suspendare arbitrară a cursului judecării unui litigiu civil, ci instanţa ar trebui să se preocupe de stabilirea corectă şi deplină a împrejurărilor deduse judecăţii. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată recent să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept în materie penală.

Obiectul sesizării

ICCJ a fost sesizată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 21 martie 2019, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 18.436/271/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „Dacă acţiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art.336 din Codul penal, presupune în mod necesar punerea în mişcare a vehiculului prin acţionarea sistemelor de autopropulsie”, și în consecință: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 21 martie 2019, că sesizarea Curţii de Apel Suceava – Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 65/206/2018, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept „dacă noțiunea de rănire a uneia sau mai multor persoane prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. b) din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice rap. la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care definește accidentul de circulație ca situație premisă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are în vedere și autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident”, și în consecință: Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că acțiunea împotriva statului întemeiată pe dispoziţiile Codului civil în materia răspunderii civile delictuale pentru încălcarea dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil garantat de art. 6 paragraf 1 din CEDO şi art. 21 alin. 3 din Constituţie este admisibilă. Acțiunea cu un astfel de obiect (repararea prejudiciului cauzat pentru durata excesivă a procesului penal) presupune verificarea întrunirii condiţiilor privind fapta ilicită, prejudiciul şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu. Mai mult …