Archive for the Category »Drept penal «

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal, potrivit unui comunicat.

Dispozițiile criticate au următorul conținut: „În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: […] b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat;”

Mai mult …

Senatul a adoptat o propunere legislativă privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise.

Proiectul a fost adoptat cu 79 de voturi “pentru”, 10 “împotrivă” şi 13 abţineri.

De asemenea, a fost supus votului plenului raportul comun de admitere a proiectului cu amendamente admise, în condiţiile solicitării reprezentantului Executivului de adoptare a variantei iniţiale aprobate prin OUG, pe motiv că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului prin transpunerea unei Directive UE. S-au înregistrat 81 de voturi “pentru”, 11 “împotrivă” şi 12 abţineri.

Mai mult …

În şedinţa din 17 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 15/2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că: Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Mai mult …

Peste 100 de mii de dosare penale privind infractiuni extrem de grave intre care omor, viol, furt si talharie, numai in Bucuresti, vor fi clasate automat daca modificarea Codului de procedura penala va intra in vigoare asa cum a fost ea votata de Parlament.

Într-o sesiune parlamentara extraordinara, pe 18 iunie, Camera Deputatilor, decizonala, vota pe repede inainte proiectul de lege privind modificarile aduse Codului de procedura penala. Mai mult …

În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat, să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii.

În ceea ce priveşte judecata, în cursul cesteia, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului. Mai mult …

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 715 din data de 17 august 2018, a fost publicat Regulamentul de organizare și funcționare a penitenciarelor, din 10.07.2018.

Potrivit regulamentului, penitenciarele sunt instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, înființate prin hotărâre a Guvernului, și fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că înlăturarea recidivei postexecutorii, greșit reținute, nu poate fi cenzurată prin prisma vreunuia dintre cazurile de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen. Ca atare, deși critica privind aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ar putea fi cenzurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., nelegalitatea cuantumului pedepsei aplicate este generată tocmai de reținerea greșită a stării de recidivă postexecutorie, pe care instanța de casație nu o poate înlătura prin prisma niciunuia dintre cazurile de casare. Mai mult …

Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României (CCR) legea care prescrie după trei ani faptele de conflict de interese sau incompatibilitate săvârșite de demnitari sau funcționari publici.

Legea a fost respinsă de Iohannis pe motiv de neconstituţionalitate. Șeful statului arată că legea supusă controlului de constituţionalitate prevede că “faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”. Mai mult …

Ministrul Justiţiei a declarat că, după ce vor intra în vigoare modificările la Codul de procedură penală, “orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, de tipul interceptărilor, pe baza unor altor reguli, gen protocoale, va putea solicita revizuirea hotărârii”.

“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la CCR”, a afirmat ministrul.