Archive for the Category »Drept penal «

Împăcarea constituie înțelegerea intervenită între persoana vătămată/partea civilă și suspect/inculpat cu scopul de a pune capăt conflictului născut din săvârșirea infracțiunii și de a renunța la punerea în mișcare a acțiunii penale sau la continuarea procesului penal. 

Instituția împăcării este prevăzută de art. 159 din Codul penal, articol final al Titlului VII referitor la cauzele care înlătură răspunderea penală. Mai mult …

Social-democrații iau în calcul ziua de 19 decembrie pentru a adopta Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea.

Potrivit acestora, este luată în calcul săptămâna de dinaintea Crăciunului, când capacitatea de reacţie a publicului intern şi extern este foarte scăzută. Pe data de 19 decembrie este programată şedinţa de guvern, probabil ultima din acest an. Teoretic, Guvernul ar putea convoca o şedinţă în care poate adopta OUG şi în ultima săptămână din acest an, dat fiind că Parlamentul se află în sesiune până la data de 31 decembrie.

 

Comisia juridică a dat raport favorabil modificărilor aduse Codului de Procedură Penală. Parlamentarii juriști au eliminat din text prevederile prin care magistraţilor le era interzis să critice alte puteri din stat, dar au introdus multe articole prin care, susține opoziția, se îngreunează derularea proceselor, obținerea probelor sau audierea martorilor. Mai mult …

Un binecunoscut proverb autohton spune că „paza bună trece primejdia rea”. Acum, în era globalizării, când legăturile dintre diferitele regiuni ale lumii se realizează din ce în ce mai lesne iar oamenii călătoresc mai mult ca niciodată, persoanele implicate în activități infracționale de mare periculozitate au identificat și deja exploatează din plin noile „oportunități” ce li se ivesc în cale, la tot pasul.

Mai mult …

Art. 184, alin (1) din Codul penal prevede că în cazul infracțiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 și 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării.

Dacă efectuarea expertizei medico-legale presupune o examinare complexă, suspectul sau inculpatul este internat într-o instituție sanitară de specialitate. Caracterul internării poate fi voluntar, când există consimțământ, respectiv involuntar, când se dispune această măsură ca urmare a refuzului sau neprezentării. Mai mult …

Codul penal reglementează instituția reabilitării judecătorești, care poate interveni inclusiv în cazul condamnaților ce au săvârșit infracțiuni pentru care le-au fost aplicate pedepse cu închisoarea mai mare de 10 ani sau pedeapsa detențiunii pe viață.

Așadar, reiese că instituția reabilitării judecătorești nu este incompatibilă cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni de o gravitate sporită, cum este: omorul, omorul calificat sau forma tentată a acestor infracțiuni. Mai mult …

Codul penal prevede că dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori a restul rămas neexecutat din aceasta.

Pedeapsa în caz de recidivă este stabilită de art. 43 C. pen, iar în alin. 5) al acestuia se prevede că în cazul în care după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate. Mai mult …

Două noi penitenciare, cu o capacitate totală de 1.900 de locuri, vor fi construite în România în baza unui împrumut de 177 de milioane de euro ce a fost aprobat luni Executivului de la Bucureşti de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) cu scopul de a consolida sistemul penitenciar şi de a îmbunătăţi condiţiile de detenţie, a anunţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Mai mult …

Plenul Camerei Deputaților a adoptat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Proiectul prevede că în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă, și alte modificări.

Potrivit legislaţiei pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Art. 434 alin. 2) C. procedură penală prevede că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, articolul de mai sus a constituit motivul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …