Codul de procedură civilă a fost modificat de Legea nr. 57/2023.
Se prevede că abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea se stabilesc de către instanţa în faţa căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.
Codul de procedură civilă prevede că oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
În Monitorul Oficial nr. 683/2022, a fost publicată Legea nr. 199/2022 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificările aduse au în vedere contestaţia privind tergiversarea procesului.
În Monitorul Oficial nr. 1051/2021 a fost publicată Decizia nr. 43/2021, prin care ÎCCJ s-a pronunţat cu privire la următoarea chestiune de drept:
“Dacă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, art. 2.279 şi ale art. 2.321 din Codul civil din 2009 se poate reţine caracterul de titlu executoriu al scrisorii de garanţie bancară.”
Despre concurență un om de afaceri de peste Ocean spunea, cândva, că extrage tot ce este mai bun dintr-un produs, însă scoate și tot ce-i mai rău din ființa umană. Și totuși… ce ne-am face dacă, prin absurd, n-ar mai exista concurență?! Am asista la o stagnare totală, pe toate planurile! Cu o concurență redusă la minimum, oferta de produse și servicii ar fi foarte restrânsă și o puzderie de glasuri nemulțumite s-ar auzi la tot pasul, deplângând slaba calitate a produselor și serviciilor.
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-a fost solicitat să se pronunţe pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.
Se are în vedere dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
“Dacă obligaţia inculpatului de a nu conduce vehicule anume stabilite, impusă de organul judiciar pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar conform art. 215 alin. (2) lit. i) din Codul de procedură penală, constituie o suspendare a exercitării dreptului de a conduce şi întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal”.
Să fii polițist nu-i ușor… După cum nu este prea plăcut nici să ai de-a face cu poliția, dacă ai încălcat legea! Pentru un polițist ce desfășoară „muncă de stradă”, interacțiunile cu tot soiul de indivizi recalcitranți, necooperanți sunt ceva aproape firesc. Însă modul de intervenție al polițistului actual trebuie să fie complet diferit de practicile abuzive de odinioară, când ploua (uneori torențial) cu bastoane de cauciuc, peste vinovați și peste nevinovați. Niciun polițist din ziua de azi nu-și dorește să fie asemuit milițienilor de pe vremuri, așa că situațiile conflictuale trebuie gestionate prudent, cu tact, fiind evitată orice purtare abuzivă. Polițiști și cetățeni, cu toții trebuie să respecte legea!
De la neștiință și lipsa de prevedere până la aplicarea unor sancțiuni și înregistrarea unor pagube serioase, calea poate fi incredibil de scurtă. Parcurgerea acestui drum poate să nu dureze mai mult decât timpul de care are nevoie un semnal emis de către o stație de radiocomunicatii pentru a ajunge la destinatar.
Ordinul de protecție este o cale de înlăturare a unui pericol iminent la care victima poate fi expusă şi care poate genera situaţii de comitere împotriva sa a unor infracţiuni grave cu privire chiar la dreptul său la viaţă. E un instrument de tip preventiv cu efect imediat prin raportare la pericolul la care victimele acestui tip de violenţă sunt expuse.
În materie de executare silită se prevede că dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.
Art. 906 C. procedură civilă, menţionat mai sus, a fost criticat pe motiv de neconstituţionalitate.
O vorbă de duh din Țările de Jos spune că „nu există arta de a deveni țăran, arta este de a rămâne țăran”. S-ar putea spune, rămânând pe linia acestui proverb, că este o artă să rămâi țăran inclusiv atunci când faci comerț, când vinzi, în piață, produse agricole.
Un gânditor român spunea că țăranul rămâne țăran chiar și atunci când a devenit academician. Și bine face! Un țăran autentic îți poate oferi surprinzătoare lecții de viață și minunate pilde de înțelepciune. Un țăran autentic nu va renunța la felul său firesc de a fi nici atunci când va juca, vremelnic, rolul unui mic negustor. Un producător agricol harnic, onest, are șanse maxime de a deveni un negustor cinstit, de bună-credință.