Archive for the Category »Drept civil «

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care recurentul decedează pe parcursul soluționării recursului, iar față de obiectul acțiunii (obligarea pârâților la reînscrierea în tabloul avocaților definitivi în vederea continuării exercitării profesiei de avocat) nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor, soluția este de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a recurentului și de respingere a recursului.

Decizia nr. 247 din data de 29 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect reînscriere în tabloul avocaților definitivi.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 18 iunie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. 2496/84/2017/a1 şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea dispoziţiilor 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/ lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanţele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul întinderii, pentru a stabili dacă acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvenţă a debitoarei. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererile referitoare la legăturile personale cu minorul ale părintelui la care copilul nu locuiește în mod statornic se soluţionează de instanța de tutelă competentă potrivit legii. Așadar, competența teritorială de soluționare ale unor astfel de cereri aparține, conform art. 114 alin. 1 C. proc. civ., instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, și nu instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul pârâtului, astfel cum prevede regula generală din art. 107 C. proc. civ.. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate nu demonstrează culpa procesuală a celui care o invocă, în sensul de parte care pierde procesul, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ.. În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului deciziei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 658 din data de 3 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect completare dispozitiv.

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. În această situaţie, instanţa, conform art. 22 alin. 6 C. proc. civ.  Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel ia act de renunţarea la judecata recursului. Mai mult …

Parteneriatul, cooperarea, sunt departe de-a fi realități sau concepte specifice doar epocii moderne. Au fost prezente, ca factori ai dezvoltării, de-a lungul întregii istorii umane. Nimeni n-ar putea pretinde, rămânând fidel realitatii, că Marea Piramidă din Egipt sau Marele Zid Chinezesc ar fi putut să fie clădite, lejer, și în absența unor asemenea relații interumane.

Fără cooperare, fără asumarea unor scopuri comune, civilizația umană ar fi rămas blocată undeva, prin epoca Paleoliticului timpuriu. Fiecare individ ar fi fost pe cont propriu. Civilizația ar fi rămas – stingheră și firavă, la adăpostul vreunei grote obscure. Nu s-ar mai fi dezvoltat, fiindcă nu i-ar mai fi îngăduit egoismul, iraționala lăcomie și… legea pumnului (dreptul forței). Mai mult …

Cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit faţă de instanţă şi să nu tulbure buna desfăşurare a şedinţei de judecată.

Potrivit Codului de procedură civilă, mai exact. art. 23 alin.2), preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege. Mai mult …

Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei se va întruni pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă.

Săptămâna trecută, preşedintele comisiei a declarat că sunt aproximativ 100 de articole ale Codului de procedură civilă (Cpc) pentru care există propuneri de modificare ce au avut drept sursă decizii ale Curţii Constituţionale şi situaţii întâlnite în practica judiciară.