Archive for the Category »Drept civil «

Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că singura cerinţă legală pentru admiterea unei cereri de desfiinţare a unui înscris, conform art. 549 indice 1 C. proc. pen., este cea a dovediriii existenţei falsului şi nu a identificării autorului infracţiunii de fals. Astfel, desfiinţarea unui înscris nu are legătură directă cu autorul falsului, ci cu capacitatea înscrisului de a produce efecte juridice dacă ar fi lăsat în circuitul civil. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu pot face obiectul controlului de legalitate al instanței de recurs criticile recurentului privind cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului, acordate de către instanţa de apel, atât cele care vizează compensarea, cât și cele care vizează cuantumul acestora, întrucât sunt aspecte ce țin de netemeinicie şi de apreciere a probelor administrate. În speță, motivele de recurs (principal și incident) – privind greșita aplicare de către instanța de apel legat de cuantumul  cheltuielilor de judecată în sensul compensării – nu pot fi primite întrucât vizează exclusiv cuantumul și modul de acordare a cheltuielilor de judecată ale instanței de fond și a celei de apel. Mai mult …

Curtea Constituţională a fost sesizată, potrivit ultimelor ştiri juridice, să se pronunţe asupra unei excepţii de neconstituţionalitate privind dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în condițiile exercitării recursului incident, în baza art.  472 și 474 și 491 C. proc. civ., acesta are caracter accesoriu în raport de recursul principal, în sensul că, prin declararea recursului principal există riscul pentru partea care a câștigat procesul, în tot sau în parte, de a i se înrăutăți situația prin eventuala admitere a recursului principal. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 26818 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, inserate în Secţiunea a 6-a, intitulată „Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală”, paragraful 2, „Dispoziţii speciale”, referitoare la audierea prin videoconferinţă, „în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. În conformitate cu dispoziţiile art. 178 alin. (5) teza I din Legea nr. 302/2004 privind audierea prin videoconferinţă, autorităţile judiciare competente să execute cererile formulate de autorităţile altor state sunt curţile de apel, în cursul judecăţii. Mai mult …

Deputaţii au adoptat un proiect legislativ care prevede că cererile de moștenire vor trebui depuse la judecătorii.

La articolul 94 C. procedură civilă, unde se stabileşte competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, proiectul de lege va adăuga la listă:

-cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare; de altfel, articolul 105, unde se precizează că, la astfel de cereri, competenţa după valoare se determină fără scăderea sarcinilor/datoriilor moşternirii, va fi abrogat; actualmente, astfel de cereri ajung şi la tribunal, dacă valoarea este peste 200.000 de lei; doar cele ce ţin de împărţeala moştenirii sunt şi acum de competenţa judecătoriei, indiferent de valoare; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 26 noiembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 8187/320/2016*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există autoritate de lucru între o decizie prin care s-a respins cererea privind acordarea personalității juridice unui sindicat și decizia prin care s-a admis o astfel de cerere, ambele având ca temei Legea nr. 54/2003 a sindicatelor. În speță, instanța a constatat, potrivit art. 337 C. proc. civ. de la 1865, că încheierile prin care judecătorul soluționează cererile în materie necontencioasă nu au putere de lucru judecat și că, în materie de acordare a personalității juridice unei organizații sindicale, instanța este chemată să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, iar în cazul în care constată neîndeplinirea acestora, va respinge cererea, petentul având însă posibilitatea legală de a reveni cu un număr nelimitate de astfel de cereri.

Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă și a HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, că în cauzele având ca obiect anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, competența teritorială de soluționare aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei interesate, respectiv sediul structurii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor care sesizează instanța de judecată, iar în situația în care cererea este formulată de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini, competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București. În speță, cererea având ca obiect modificarea unor mențiuni din certificatul de căsătorie al reclamantei B. (cetățean tailandez), precum și din certificatul de naștere al copilului acesteia, este de competența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București. Mai mult …