Archive for the Category »Acţiunea civilă «

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Conform art. 421 alin 2) C. procedură civilă hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare. Când perimarea se constată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 274 alin. 2 C. proc. civ., suportarea cheltuielilor de judecată revine părții care a pierdut procesul. În speţă, sunt suportate de partea care este în culpă procesuală şi sumele plătite pentru onorariile experților pentru expertizele nevalorificate, întrucât acestea sunt datorate indiferent dacă proba în cauză a condus prin ea însăși la soluționarea pe fond a pricinii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că partea reclamantă poate renunţa la o cerere de strămutare, aceasta având dreptul să dispună de soarta procesului, putând renunța oricând la judecată, fie verbal, fie prin cerere scrisă. Astfel, chiar dacă cererea de strămutare nu este o veritabilă cerere de chemare în judecată, ci un incident procedural, având în vedere că renunțarea la judecată reprezintă un act de dispoziție al părții, continuarea judecării cauzei nu se poate realiza decât în urma manifestării de voință a acesteia. Mai mult …

Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri. C. de procedură civilă prevede, în art. 53, că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Dispoziţia de mai sus, conform ultimelor noutăţi legislative, a constituit motiv de sesizare CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 511 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. (Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 8 – hotărâri potrivnice – de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri) termenul de o lună nu curge de la momentul comunicării hotărârii atacate, ci de la momentul rămânerii definitive a respectivei hotărâri (adică de la data pronunțării). Termenul este unul imperativ si nu prezintă nicio importanță, din perspectiva intoducerii revizuirii, data comunicării acelei hotărâri. Mai mult …

În cadrul procesului civil procesul poate fi suspendat. Suspendarea poate interveni de drept, voluntar sau facultativ în cazurile prevăzute stric de lege.

Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară. Când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.

Art. 414 alin. 2 C. procedură civilă prevede că recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Potrivit art. 503 C. procedură civilă există mai multe cazuri când hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, şi anume:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate invoca popria culpă de către partea care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă ca și critică de nelegalitate pentru a fi încadrată în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În speță, intanța constată că cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurentul arătând doar că, din eroare, nu a depus odată cu cererea de apel și cerere de judecare a cauzei în lipsă. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Obiectul contestaíei în anulare, art. 503 alin. 3) C. procedură civilă, a constituit potrivit ultimelor noutăţi legislative  subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de apelant. Mai mult …