Archive for the Category »Acţiunea civilă «

Deputaţii au adoptat un proiect legislativ care prevede că cererile de moștenire vor trebui depuse la judecătorii.

La articolul 94 C. procedură civilă, unde se stabileşte competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, proiectul de lege va adăuga la listă:

-cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare; de altfel, articolul 105, unde se precizează că, la astfel de cereri, competenţa după valoare se determină fără scăderea sarcinilor/datoriilor moşternirii, va fi abrogat; actualmente, astfel de cereri ajung şi la tribunal, dacă valoarea este peste 200.000 de lei; doar cele ce ţin de împărţeala moştenirii sunt şi acum de competenţa judecătoriei, indiferent de valoare; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă și a HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, că în cauzele având ca obiect anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, competența teritorială de soluționare aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei interesate, respectiv sediul structurii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor care sesizează instanța de judecată, iar în situația în care cererea este formulată de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini, competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București. În speță, cererea având ca obiect modificarea unor mențiuni din certificatul de căsătorie al reclamantei B. (cetățean tailandez), precum și din certificatul de naștere al copilului acesteia, este de competența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) – j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că terțul, intervenind în proces, trebuie să justifice un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfăşoară între alte persoane, fără a deveni un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit, deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare, în vreme ce intervenţia principală este o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată împotriva părţilor iniţiale. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că neindicarea hotărârii împotriva căreia se exercită calea de atac a recursului şi nedezvoltarea motivelor de recurs determină instanţa, în baza 483 alin. 3 și alin. 4 C. proc. civ., să anuleze recursul. În speţă, recurenta a invocat doar încălcarea unor texte din Codul de procedură civilă de instanţele de fond şi apel, fără menţionarea hotărârii care se atacă şi fără a indica motivele de recurs, astfel că, nefiind reţinute nici motive de ordine publică, soluţia a fost anularea recursului. Mai mult …

ICCJ a admis recent, potivit noutăţilor legislative, un recurs în interesul legii cu privire la competenţa materială.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 61 C. proc. civ., că, în principiu, intervenţia voluntară este admisibilă în orice materie litigioasă, conferind tuturor persoanelor dreptul de a interveni într-un proces civil purtat între alte persoane, ori de câte ori ele au un interes de a participa la acel proces. În speță, față de refuzul Ministerului (Justiției) de a emite ordine de salarizare în aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, intervenienta justifică un drept strâns legat de cel dedus judecăţii de către reclamante, care urmăresc obligarea pârâtului la emiterea ordinelor de salarizare conform legii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în condițiile invocării a două excepții – excepţia nulităţii recursului şi excepţia inadmisibilităţii recursului, va fi soluționată cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, întrucât vizează inexistenţa căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condiţiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac. Legiuitorul nu face o precizare expresă cu privire la ordinea de soluţionare a celor două categorii de excepţii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 82 alin. 2 C. proc. civ., dacă se invocă excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei pentru prima oară în apel, fără a se pune în discuție în primă instanță calitatea de reprezentant, iar instanța de apel se pronunță (în sensul suspendării judecății si pe motivul că nu a fost făcută dovada mandatului pentru formularea apelului), efectul este cel al agravării situației titularei cererii de apel în condițiile în care o expune pe aceasta riscului necercetării criticilor aduse în apel sentinței prin care cererea de chemare în judecată formulată prin același reprezentant a fost respinsă, ca nefondată.

(Decizia nr. 1995 din data de 8 decembrie 2017 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții)

Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Art. 200 C. procedură civilă prevede că în cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative dispoziţiile art. 200 C. procedură civilă a constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …