Archive for the Category »Acţiunea civilă «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în ceea ce priveşte competența de soluționare a unei cereri de încuviințare a executării silite, noţiunea de domiciliu care interesează regulile procedurii civile în general nu corespunde elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, întrucât scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. În speţă, deşi potrivit cărţii de identitate, debitoarea avea domiciliul legal  în Craiova, aceasta avea domiciliul efectiv în București, la adresa din sector 2, întrucât are serviciu stabil în municipiul București, unde profesează ca învățător, astfel că instanţa competentă să soluţionze cererea e încuviinţare a executării silite a obligaţiei stabilite prin ordonanţă preşedinţială privind stabilre provizoriu domiciliu minoră este Judecătoria sectorului 2. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa acordului părţilor expres şi prealabil (dat în formă scrisă prin cererea de recurs, întâmpinare sau răspunsul la întâmpinare) la judecarea recursului conform procedurii reglementate de art. 493 alin. 6 C. proc. civ. (judecarea în procedura de filtru) constituie motiv de admitere a contestaţiei în anulare, întrucât se încalcă atât principiile contradictorialităţii şi a disponibilităţii părţilor în procesul civil, dar şi principiul consacrat constituţional al publicităţii şedinţelor de judecată. În speţă, cererea de judecare în lipsă a cauzei nu poate substitui acordul prevăzut de Codul de procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea. În speţă, instanţa supremă a constatat că cererea şi motivele de recurs sunt nesistematizate şi nestructurate. rezumându-se doar la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, motiv pentru care se impune anularea recursului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care nu se pune în discuţie răspunderea administrativă pentru emiterea unui act administrativ tipic sau asimilat solicitându-se desfiinţarea construcţiilor realizate pe terenul reclamanţilor, pe cheltuiala pârâţilor, în termen de 10 zile de la pronunţarea instanţei, competenţa materială se stabileşte potrivit dispoziţiilor dreptului comun, respectiv judecătoria, nefiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

(Decizia nr. 1003 din data de 9 martie 2018 pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect desfiinţare construcţii)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate fi admisă solicitarea sesizării Curții Constituționale de catre revizuent cu ocazia revizuirii, întemeiate pe art. 509 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. (ipoteza în care instanța „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”) cu dispoziții care privesc fondul litigiului în raport de care s-a formulat cererea de revizuire, fond ce nu poate fi încă avut în vedere de către instanța învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, cât timp nu s-a decis și apreciat asupra admisibilității căii de atac a revizuirii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul acțiunii privind tăgada paternității, reclamantul poate opta, conform art. 113 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ., între mai multe instanțe deopotrivă competente – instanța de la domiciliul pârâtului sau instanța de la domiciliul său, fiind vorba de o acțiune privitoare la stabilirea filiației.

Decizia nr. 527 din data de 20 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect tăgada paternității

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în analiza tardivității termenului de recurs în cazul perimării, nu are relevanță data comunicării deciziei atacate de vreme ce termenul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea (art. 421 alin. 2 C. proc. civ.). Termenul de recurs este un termen legal imperativ, iar nerespectarea atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac (art. 185 C. proc. civ.). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune sancţionarea revizuentei – în cazul exercitării cu rea-credință a drepturilor procedurale prin introducerea în mod repetat a unor cereri vădit netemeinice –  cu o amendă judiciară în cuantum de 200 lei. În speţă, decizia împotriva căreia este promovată revizuirea este ea însăși o soluție de respingere a unei revizuiri, ca inadmisibilă, îndreptată tot împotriva unei decizii pronunțate în revizuire.

(Decizia nr. 533 din data de 21 februarie 2018 pronunţată de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect revizuire)

Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.

Potrivt art. 47 alin. 1 C. procedură civilă cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească.

Dispoziţiile de mai sus, potrivit ştirilor juridice, au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate, fiind sesizată Curtea Constituţională în acest sens. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care recurentul decedează pe parcursul soluționării recursului, iar față de obiectul acțiunii (obligarea pârâților la reînscrierea în tabloul avocaților definitivi în vederea continuării exercitării profesiei de avocat) nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor, soluția este de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a recurentului și de respingere a recursului.

Decizia nr. 247 din data de 29 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect reînscriere în tabloul avocaților definitivi.