Archive for the Category »Acţiunea civilă «

În prezent mijloacele moderne de comunicare fax-ul, dar în special e-mail-ul sunt folosite pentru a transmite informații la distanță salvând astfel timp prețios pe care l-ai petrece stând la coadă la oficiul poștal pentru a trimite o scrisoare.

Acest tip de comunicare este agreat și în relația cu instanțele de judecată, însă de multe ori se întâmplă să depui o acțiune, să formulezi o cale de atac în ultima zi a termenului prevăzut de lege, însă, din rațiuni de lipsă de timp să alegi transmiterea ei prin e-mail/fax după ora 16 când programul de lucru la instanță se încheie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În speță, instanța supremă, având de soluționat un conflict negativ de competență teritorială între două judecătorii, față de obiectul cererii de chemare în judecată (recuperarea unor cheltuieli de judecată pe cale separată), respectiv acțiune în răspundere delictuală, a reținut că nu îi sunt incidente numai dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă, care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 Cod procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 88 alin. 1 C. proc. civ., domiciliul şi calitatea celui citat trebuie menţionate pe citaţie, sub sancțiunea prevăzută de art. 88 alin. 2 C. proc. civ.. În speţă, indicarea greşită pe citaţie a numărului blocului din adresa de domiciliu (nr. 2 în loc de nr. 1) este sancţionată cu nulitatea, procedura de citare fiind afectată. Prin urmare, a fost admisă, în principiu, contestaţia în anulare, fiind reluată soluţionarea recursului.

Cele menţionate mai sus le regăsim în Decizia nr. 433 din data de 14 martie 2017 pronunţată de Secţia I civikă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect contestaţie în anulare.

Cererea de chemare în judecată trebui să cuprindă unele elemente specifice prevăzute expres în art. 194 C. procedură civilă. Unul dintre elementele cerereii de chemare în judecată este arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede şi amenzi judiciare, astfel în art. 187 alin. 1 lit. a) C. procedură civilă se prevede că instanţa va putea sancţiona faptele săvârşite în legătură cu procesul.

Fapta de a introduce cu rea – credinţă, unele cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice poate fi sancţionată cu amendă judiciară de la 100 de lei la 1.000 de lei.

Aceste prevederi nu au scăpat de critici, potrivit ştirilor juridice au fost subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

În cazul procedurii de evacuare se prevede că pârâtul chemat în judecată, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Potrivit ştirilor juridice, cele prevăzute mai sus care îşi au temeiul legal în art. 1.043 alin. 1) C. procedură civilă, au constituit motiv de invocare a unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că procedura prevăzută de art. 1.043 din Codul de procedură civilă lipseşte pârâţii de posibilitatea formulării unei cereri reconvenţionale prin care să solicite instanţei un drept de retenţie, ă această procedură nu este accesibilă şi previzibilă şi că încalcă dreptul la un proces echitabil. Mai mult …

Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile legii, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Art. 451 alin. 2) C. procedură civilă prevede că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.  Mai mult …

În ceea ce priveşte apărarea pârâtului în cadrul procesului civil, Codul de procedură civilă prevede că acesta nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Art. 1043 alin. 2) C. procedură civilă prevede posibilitatea pârâtului de a invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

Această din urmă prevedere a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Potrivit legislaţie completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege.

Dacă cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Iar, potrivit art. 200 alin. 4) C. procedură civilă, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul de 10 zile, prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. Mai mult …

În materia executării silite se prevede că în cazul în care în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

Art. 906 C. procedură civilă prevede în ceea priveşte aplicarea penalităţilor că încheierile date în acest domeniu sunt definitive.

Acest aspect a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizarea a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …