Archive for the Category »Acţiunea civilă «

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Potrivit art. 503 C. procedură civilă există mai multe cazuri când hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, şi anume:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate invoca popria culpă de către partea care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă ca și critică de nelegalitate pentru a fi încadrată în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În speță, intanța constată că cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurentul arătând doar că, din eroare, nu a depus odată cu cererea de apel și cerere de judecare a cauzei în lipsă. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Obiectul contestaíei în anulare, art. 503 alin. 3) C. procedură civilă, a constituit potrivit ultimelor noutăţi legislative  subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de apelant. Mai mult …

Atunci când te decizi să îți cauți dreptatea în instanță trebuie să știi că ai obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de legiuitor. Sunt și cazuri în care legea a prevăzut posiblitatea scutirii de la plata acestei taxe judiciare de timbru.

Astfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru. În funcție de obiectul pe care îl au o serie de acțiuni sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, inclusiv în cazul exercitării căii de atac. Mai mult …

Regula este că partea care pierde un proces va suporta cheltuielile de judecată care constau în taxă de timbru, onorariu de avocat și de expert. Sunt situații în care partea care câștigă nu solicită acordarea acestor cheltuieli în litigiul respectiv, ci pe cale separată printr-un alt proces.

Atât vechiul Cod de procedură civilă, cât și actualul Cod acceptă posibilitatea ca, cel care câștigă procesul (fie nu solicită aceste cheltuieli de judecată în cursul procesului, fie, deși le cere, instanța omite să se pronunțe asupra lor) să poată formula o acțiune separată de recuperare a acestora în termen de 3 ani de la soluționarea definitivă a procesului. Mai mult …

În prezent mijloacele moderne de comunicare fax-ul, dar în special e-mail-ul sunt folosite pentru a transmite informații la distanță salvând astfel timp prețios pe care l-ai petrece stând la coadă la oficiul poștal pentru a trimite o scrisoare.

Acest tip de comunicare este agreat și în relația cu instanțele de judecată, însă de multe ori se întâmplă să depui o acțiune, să formulezi o cale de atac în ultima zi a termenului prevăzut de lege, însă, din rațiuni de lipsă de timp să alegi transmiterea ei prin e-mail/fax după ora 16 când programul de lucru la instanță se încheie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În speță, instanța supremă, având de soluționat un conflict negativ de competență teritorială între două judecătorii, față de obiectul cererii de chemare în judecată (recuperarea unor cheltuieli de judecată pe cale separată), respectiv acțiune în răspundere delictuală, a reținut că nu îi sunt incidente numai dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă, care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 Cod procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 88 alin. 1 C. proc. civ., domiciliul şi calitatea celui citat trebuie menţionate pe citaţie, sub sancțiunea prevăzută de art. 88 alin. 2 C. proc. civ.. În speţă, indicarea greşită pe citaţie a numărului blocului din adresa de domiciliu (nr. 2 în loc de nr. 1) este sancţionată cu nulitatea, procedura de citare fiind afectată. Prin urmare, a fost admisă, în principiu, contestaţia în anulare, fiind reluată soluţionarea recursului.

Cele menţionate mai sus le regăsim în Decizia nr. 433 din data de 14 martie 2017 pronunţată de Secţia I civikă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect contestaţie în anulare.

Cererea de chemare în judecată trebui să cuprindă unele elemente specifice prevăzute expres în art. 194 C. procedură civilă. Unul dintre elementele cerereii de chemare în judecată este arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede şi amenzi judiciare, astfel în art. 187 alin. 1 lit. a) C. procedură civilă se prevede că instanţa va putea sancţiona faptele săvârşite în legătură cu procesul.

Fapta de a introduce cu rea – credinţă, unele cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice poate fi sancţionată cu amendă judiciară de la 100 de lei la 1.000 de lei.

Aceste prevederi nu au scăpat de critici, potrivit ştirilor juridice au fost subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …