Archive for the Category »Acţiunea civilă «

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, deși nu există un sistem de reparare deplină a daunelor morale, rolul instanței de judecată este de a acorda reclamantului o indemnizație cu caracter compensatoriu, respectiv o sumă de bani ce poate alina durerea pricinuită de vătămările corporale. În speță, instanța supremă a considerat că stabilirea daunelor morale realizată de instanța de apel a fost subordonată unei aprecieri rezonabile si a fost facută pe o bază echitabilă, cuantumul acordat fiind de 20.000 lei (față de solicitarea de 500.000 EURO). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile în revendicare formulate de persoanele interesate după intrarea în vigoare a legii speciale de reparație în domeniul restituirii bunurilor dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, respectiv Legea nr. 10/2001, se vor soluționa în raport de această reglementare și de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, și nu în raport de art. 480 C. civ. de la 1864 sau Legea nr. 213/1998, care a reprezentat dreptul comun în materie.  Mai mult …

În Monitorul Oficial nr. 2/2018 a fost publicată Decizia nr. 874/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv” și a altor prevederi. Mai mult …

Doi deputați au depus la Senat un proiect care prevede ca, în cazul unui împrumut bancar sau nebancar, executorul să fie obligat să depună, la data solicitării executării silite, o anexă a contractului de la creditor, pentru a putea obține încuviințarea executării silite.

Iniţiatorii susţin că proiectul este justificat de numărul mare de situaţii întâlnite în practica judiciară cu privire la executările silite iniţiate în baza unui titlu executoriu reprezentat de un contract de împrumut. Mai mult …

Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie. Mai mult …

Deputaţii au adoptat un proiect legislativ care prevede că cererile de moștenire vor trebui depuse la judecătorii.

La articolul 94 C. procedură civilă, unde se stabileşte competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, proiectul de lege va adăuga la listă:

-cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare; de altfel, articolul 105, unde se precizează că, la astfel de cereri, competenţa după valoare se determină fără scăderea sarcinilor/datoriilor moşternirii, va fi abrogat; actualmente, astfel de cereri ajung şi la tribunal, dacă valoarea este peste 200.000 de lei; doar cele ce ţin de împărţeala moştenirii sunt şi acum de competenţa judecătoriei, indiferent de valoare; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă și a HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, că în cauzele având ca obiect anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, competența teritorială de soluționare aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei interesate, respectiv sediul structurii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor care sesizează instanța de judecată, iar în situația în care cererea este formulată de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini, competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București. În speță, cererea având ca obiect modificarea unor mențiuni din certificatul de căsătorie al reclamantei B. (cetățean tailandez), precum și din certificatul de naștere al copilului acesteia, este de competența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) – j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că terțul, intervenind în proces, trebuie să justifice un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfăşoară între alte persoane, fără a deveni un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit, deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare, în vreme ce intervenţia principală este o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată împotriva părţilor iniţiale. Mai mult …