Archive for the Category »Acţiunea civilă «

În cazul procedurii de evacuare se prevede că pârâtul chemat în judecată, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Potrivit ştirilor juridice, cele prevăzute mai sus care îşi au temeiul legal în art. 1.043 alin. 1) C. procedură civilă, au constituit motiv de invocare a unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că procedura prevăzută de art. 1.043 din Codul de procedură civilă lipseşte pârâţii de posibilitatea formulării unei cereri reconvenţionale prin care să solicite instanţei un drept de retenţie, ă această procedură nu este accesibilă şi previzibilă şi că încalcă dreptul la un proces echitabil. Mai mult …

Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile legii, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Art. 451 alin. 2) C. procedură civilă prevede că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.  Mai mult …

În ceea ce priveşte apărarea pârâtului în cadrul procesului civil, Codul de procedură civilă prevede că acesta nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Art. 1043 alin. 2) C. procedură civilă prevede posibilitatea pârâtului de a invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

Această din urmă prevedere a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Potrivit legislaţie completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege.

Dacă cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Iar, potrivit art. 200 alin. 4) C. procedură civilă, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul de 10 zile, prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. Mai mult …

În materia executării silite se prevede că în cazul în care în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

Art. 906 C. procedură civilă prevede în ceea priveşte aplicarea penalităţilor că încheierile date în acest domeniu sunt definitive.

Acest aspect a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizarea a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Legislaţia penală prevede posibilitatea introducerii acţiunii civile în cadrul procesului penal. În ceea ce priveşte rezolvarea acţiunii civile în cadrul procesului penal, art. 397 alin. 5) C. procedură penală prevede că în cazul în care instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, măsurile asigurătorii se menţin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Aceste prevederi, potrivit ştirilor juridice, au fost contestate iar în acest sens s-a formulat o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

În cadrul procesului civil completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege.

În cazul în care cererea de chemare în judecată nu îndeplineşte condiţiile impuse de lege reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Mai mult …

Cererea de chemare în judecată trebuie să fie timbrată conform legii iar în cazul în care nu s-a dispus timbrarea va fi anulată.

Art. 197 C. procedură civilă prevede că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată.

Articolul de mai sus, potrivit ştirilor juridice, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …


Potrivit actualului Cod de procedură civilă, recursul a devenit o cale extraordinară de atac cu ajutorul căreia părțile pot solicita instanței de control judiciar controlul legalității hotărârii atacate. Instanța nu va verifica cauza sub toate aspectele, ci doar dacă au fost încălcate cazurile de nelegalitate din Codul de procedură civilă. Cu titlu de noutăți legislative, în actuala reglementare în recurs se poate cere doar casarea hotărârii, nu și modificarea așa cum era în vechea reglementare.

În plus, recursul poate fi exercitat împotriva unor încheieri pronunțate de instanță. O astfel de situație a generat o practică neunitară și a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru a o clarifica. ÎCCJ a fost chemată să precizeze dacă este admisibil recursul împotriva încheierilor prin care a fost întrerupt cursul judecății, încheieri pronunțate de instanțele de apel, în cazul în care apelul este ultima cale de atac. Mai mult …

Mediul virtual, cine ar putea trăi fără accesarea lui sau câţi dintre noi nu îl foloseşte. Dar trebuie să cunoaştem şi pericolele la care ne expunem.

Caz practic

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului, reclamantul a chemat în judecată pârâta, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 200.000 euro cu titlul de daune morale; obligarea pârâtei de a înceta să mai facă, în spațiul public, afirmații de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și probitate morală și profesională, de a comunica și publica astfel de afirmații în toate mijloacele media (presa on-line și scrisă, televiziune, etc.) de a posta pe bloguri și pe toate rețelele de socializare astfel de afirmații; obligarea pârâtei de șterge de pe bloguri și de pe toate rețelele de socializare orice astfel de postări și de a-și cere scuze public pe toate rețelele de socializare, pentru afirmațiile făcute la adresa reclamantului, afirmații de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și probitate profesională precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Mai mult …