Archive for the Category »Drept civil «

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 18 iunie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. 2496/84/2017/a1 şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea dispoziţiilor 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/ lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanţele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul întinderii, pentru a stabili dacă acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvenţă a debitoarei. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererile referitoare la legăturile personale cu minorul ale părintelui la care copilul nu locuiește în mod statornic se soluţionează de instanța de tutelă competentă potrivit legii. Așadar, competența teritorială de soluționare ale unor astfel de cereri aparține, conform art. 114 alin. 1 C. proc. civ., instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, și nu instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul pârâtului, astfel cum prevede regula generală din art. 107 C. proc. civ.. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate nu demonstrează culpa procesuală a celui care o invocă, în sensul de parte care pierde procesul, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ.. În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului deciziei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 658 din data de 3 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect completare dispozitiv.

Cazurile când pot fi atacate cu contestaţie în anulare hotârârile definitive sunt strict şi limitativ prevăzute de lege.

Art. 503 C. procedură civilă prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. Conform alin. 2 pct. 3 al aceluiaşi articol de lege hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. În această situaţie, instanţa, conform art. 22 alin. 6 C. proc. civ.  Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel ia act de renunţarea la judecata recursului. Mai mult …

Parteneriatul, cooperarea, sunt departe de-a fi realități sau concepte specifice doar epocii moderne. Au fost prezente, ca factori ai dezvoltării, de-a lungul întregii istorii umane. Nimeni n-ar putea pretinde, rămânând fidel realitatii, că Marea Piramidă din Egipt sau Marele Zid Chinezesc ar fi putut să fie clădite, lejer, și în absența unor asemenea relații interumane.

Fără cooperare, fără asumarea unor scopuri comune, civilizația umană ar fi rămas blocată undeva, prin epoca Paleoliticului timpuriu. Fiecare individ ar fi fost pe cont propriu. Civilizația ar fi rămas – stingheră și firavă, la adăpostul vreunei grote obscure. Nu s-ar mai fi dezvoltat, fiindcă nu i-ar mai fi îngăduit egoismul, iraționala lăcomie și… legea pumnului (dreptul forței). Mai mult …

Cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit faţă de instanţă şi să nu tulbure buna desfăşurare a şedinţei de judecată.

Potrivit Codului de procedură civilă, mai exact. art. 23 alin.2), preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege. Mai mult …

Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei se va întruni pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă.

Săptămâna trecută, preşedintele comisiei a declarat că sunt aproximativ 100 de articole ale Codului de procedură civilă (Cpc) pentru care există propuneri de modificare ce au avut drept sursă decizii ale Curţii Constituţionale şi situaţii întâlnite în practica judiciară.

Curtea Constituţională a României (CCR) subliniază, în motivarea deciziei prin care a admis, parţial, sesizarea privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Statutului judecătorilor şi procurorilor, că răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară revine în primul rând statului, care se poate îndrepta ulterior numai împotriva magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

„Legiuitorul trebuie să adopte o reglementare care, pe de o parte, să acopere toate domeniile dreptului, alegerea sa neputând viza, în mod selectiv, unul sau altul dintre aceste domenii, astfel cum pare a rezulta din noua formulă redacţională a art.96 alin.(4) din Legea nr.303/2004, iar, pe de altă parte, să releve o îndepărtare deosebit gravă de la exigenţele legii, însoţită de o anumită gravitate/intensitate a încălcării astfel realizate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este admisibilă cererea de completare a dispozitivului hotărârii instanței de recurs care s-a pronunțat doar pe excepția anulării ca netimbrat a recursului și nu și pe cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de intimați, reprezentând onorariile avocaților. Așadar, omisiunea instanței de recurs de rezolvare a cererilor incidentale formulate de intimații-pârâți-petenți privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorarii de avocat, se încadrează în dispozițiile art. 2812 alin. 1 vechiul  C. proc. civ., cererea acestora de completare a dispozitivului hotărârii în sensul obligării recurentelor-reclamante la plata cheltuielilor de judecată fiind întemeiată. Mai mult …