Archive for the Category »Drept civil «

Curtea Constituţională a fost sesizată, potrivit ultimelor ştiri juridice, să se pronunţe asupra unei excepţii de neconstituţionalitate privind dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în condițiile exercitării recursului incident, în baza art.  472 și 474 și 491 C. proc. civ., acesta are caracter accesoriu în raport de recursul principal, în sensul că, prin declararea recursului principal există riscul pentru partea care a câștigat procesul, în tot sau în parte, de a i se înrăutăți situația prin eventuala admitere a recursului principal. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 26818 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, inserate în Secţiunea a 6-a, intitulată „Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală”, paragraful 2, „Dispoziţii speciale”, referitoare la audierea prin videoconferinţă, „în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. În conformitate cu dispoziţiile art. 178 alin. (5) teza I din Legea nr. 302/2004 privind audierea prin videoconferinţă, autorităţile judiciare competente să execute cererile formulate de autorităţile altor state sunt curţile de apel, în cursul judecăţii. Mai mult …

Deputaţii au adoptat un proiect legislativ care prevede că cererile de moștenire vor trebui depuse la judecătorii.

La articolul 94 C. procedură civilă, unde se stabileşte competenţa după materie şi valoare a judecătoriilor, proiectul de lege va adăuga la listă:

-cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare; de altfel, articolul 105, unde se precizează că, la astfel de cereri, competenţa după valoare se determină fără scăderea sarcinilor/datoriilor moşternirii, va fi abrogat; actualmente, astfel de cereri ajung şi la tribunal, dacă valoarea este peste 200.000 de lei; doar cele ce ţin de împărţeala moştenirii sunt şi acum de competenţa judecătoriei, indiferent de valoare; Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 26 noiembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 8187/320/2016*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există autoritate de lucru între o decizie prin care s-a respins cererea privind acordarea personalității juridice unui sindicat și decizia prin care s-a admis o astfel de cerere, ambele având ca temei Legea nr. 54/2003 a sindicatelor. În speță, instanța a constatat, potrivit art. 337 C. proc. civ. de la 1865, că încheierile prin care judecătorul soluționează cererile în materie necontencioasă nu au putere de lucru judecat și că, în materie de acordare a personalității juridice unei organizații sindicale, instanța este chemată să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, iar în cazul în care constată neîndeplinirea acestora, va respinge cererea, petentul având însă posibilitatea legală de a reveni cu un număr nelimitate de astfel de cereri.

Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă și a HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, că în cauzele având ca obiect anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, competența teritorială de soluționare aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei interesate, respectiv sediul structurii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor care sesizează instanța de judecată, iar în situația în care cererea este formulată de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini, competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București. În speță, cererea având ca obiect modificarea unor mențiuni din certificatul de căsătorie al reclamantei B. (cetățean tailandez), precum și din certificatul de naștere al copilului acesteia, este de competența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București. Mai mult …

Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) – j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 12 noiembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 41111/3/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 416 alin. 1 C. proc. civ., că perimarea reprezintă o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată. În speță, raportat la motivul de recurs invocat – că în mod greşit instanţa a constatat perimarea recursului, întrucât în partea finală a cererii de recurs a fost solicitată judecata în lipsă, potrivit dispoziţiilor art. 411 C. proc. civ., şi că instanţa nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului – instanța supremă a apreciat că ”în cauză s-a făcut o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ.”. Mai mult …