Archive for the Category »Drept civil «

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite. Mai mult …

Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare, au obligaţia să declare contractul de închiriere la organul fiscal, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului între părţi.

În cazul în care bunul închiriat este deţinut în comun, contractul se va declara de către fiecare coproprietar la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul. Documentele se vor prezenta în copie şi original. După verificarea realităţii datelor de către funcţionarul public de la ghişeu, actele în original se restituie contribuabilului. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu reprezintă eroare materială, în sensul prevăzut de art. 318 C. proc. civ. (hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare) neconsemnarea prezenţei contestatorului în sala de judecată în ziua pronunţării, în condinţiile în care în practicaua deciziei s-a consemnat prezenţa acestuia. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 6/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție şi, în consecinţă, stabileşte că: Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, în baza art. 487 alin. 1 C. proc. civ., că este nul recursul a cărui motivare se referă doar la faptul că o exceptie de neconstituţionalitate se încadrează în conformitate cu Legea nr. 47/1992, fără a exista vreun memoriu separat care să cuprindă motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, aşa cum impun dispoziţiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ.. Instanţa supremă nu poate avea în vedere criticile din notele scrise depuse la mult timp după termenul legal de motivare a recursului. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, deși nu există un sistem de reparare deplină a daunelor morale, rolul instanței de judecată este de a acorda reclamantului o indemnizație cu caracter compensatoriu, respectiv o sumă de bani ce poate alina durerea pricinuită de vătămările corporale. În speță, instanța supremă a considerat că stabilirea daunelor morale realizată de instanța de apel a fost subordonată unei aprecieri rezonabile si a fost facută pe o bază echitabilă, cuantumul acordat fiind de 20.000 lei (față de solicitarea de 500.000 EURO). Mai mult …

Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt reglementate de Legea nr. 85/2014. Scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.

În  ceea ce priveşte deschiderea procedurii, art. 102 din Legea nr. 85/2014 prevede „Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.” Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina executorului judecătoresc prin rechizitoriu, constând în aceea că, în exercițiul atribuțiilor de serviciu a îndeplinit în mod defectuos actul de executare silită constând în ridicarea bunului, aflat în folosința debitoarei, prin încălcarea interdicției de executare silită a debitorului aflat în insolvență, neregularități ce ar fi atras nevalabilitatea procedurii de preluare a bunului în contul creanței, nu este prevăzută de legea penală, litigiul având o natură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cazul cererii de încuviinţare a executării silite în temeiul unui bilet la ordin, debitorul poate fi reprezentat atât de emitentul biletului la ordin, în calitate de debitor principal, cât și de avalist, în calitate de garant, iar competența se stabilește potrivit art. 651 alin. 1 teza 1 C. proc. civ. – normă de competență proprie fazei de executare silită (Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile în revendicare formulate de persoanele interesate după intrarea în vigoare a legii speciale de reparație în domeniul restituirii bunurilor dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, respectiv Legea nr. 10/2001, se vor soluționa în raport de această reglementare și de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, și nu în raport de art. 480 C. civ. de la 1864 sau Legea nr. 213/1998, care a reprezentat dreptul comun în materie.  Mai mult …