Archive for the Category »Drept civil «

O problemă care a generat sesizarea ÎCCJ pentru a fi clarificată a fost cea privind cazul unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității unei hotărâri care să țină loc de act autentic, caz în care s-a pus problema dacă este obligatoriu ca proprietarii bunurilor imobile ce fac obiectul tranzacției să prezinte în instanță certificatul de atestare fiscală sau orice alt act care să probeze că proprietarul actual al bunului are achitate toate obligațiile către bugetul local din raza unde se află imobilul.

O altă problemă care a dus la sesizarea ÎCCJ a fost aceea de a ști dacă executarea unei promisiuni bilaterale de schimb, prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de înstrăinare apt pentru intabulare în cartea funciară, constituie o procedură de executare silită. Mai mult …

În prezent mijloacele moderne de comunicare fax-ul, dar în special e-mail-ul sunt folosite pentru a transmite informații la distanță salvând astfel timp prețios pe care l-ai petrece stând la coadă la oficiul poștal pentru a trimite o scrisoare.

Acest tip de comunicare este agreat și în relația cu instanțele de judecată, însă de multe ori se întâmplă să depui o acțiune, să formulezi o cale de atac în ultima zi a termenului prevăzut de lege, însă, din rațiuni de lipsă de timp să alegi transmiterea ei prin e-mail/fax după ora 16 când programul de lucru la instanță se încheie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 326 alin. 3 C. proc. civ. de la 1865, că excepția tardivității formulării revizuirii este prioritară în raport cu admisibilitatea cererii.

Astfel, ”chestiunea admisibilității cererii de revizuire nu reprezintă o veritabilă excepție procesuală, ci însăși analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru această cale extraordinară de atac de retractare, respectiv condițiile generale [premisa descrisă de art. 322 alin. 1 C. proc. civ.], dar și cerințele speciale, exprese presupuse de cazul de revizuire invocat dintre cele reglementate de art. 322 alin. 1 pct. 1-10 C. proc. civ., în speţă fiind vorba de ipoteza normativă de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În același sens ar putea fi invocat și un argument de topografie a textelor în economia capitolului din Codul de procedură civilă din 1865 dedicat reglementării acestei căi extraordinare de atac, termenul legal imperativ de o lună pentru promovarea cererii de revizuire fiind inserat în art. 324 C. proc. civ., în timp ce admisibilitatea cererii de revizuire face obiectul reglementării art. 326 alin. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În speță, instanța supremă, având de soluționat un conflict negativ de competență teritorială între două judecătorii, față de obiectul cererii de chemare în judecată (recuperarea unor cheltuieli de judecată pe cale separată), respectiv acțiune în răspundere delictuală, a reținut că nu îi sunt incidente numai dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă, care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 Cod procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în baza art. 88 alin. 1 C. proc. civ., domiciliul şi calitatea celui citat trebuie menţionate pe citaţie, sub sancțiunea prevăzută de art. 88 alin. 2 C. proc. civ.. În speţă, indicarea greşită pe citaţie a numărului blocului din adresa de domiciliu (nr. 2 în loc de nr. 1) este sancţionată cu nulitatea, procedura de citare fiind afectată. Prin urmare, a fost admisă, în principiu, contestaţia în anulare, fiind reluată soluţionarea recursului.

Cele menţionate mai sus le regăsim în Decizia nr. 433 din data de 14 martie 2017 pronunţată de Secţia I civikă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect contestaţie în anulare.

Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Acestea sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013.

Acest act normativ a făcut des motiv al invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, iar potrivit ştirilor juridice o nouă excepţie s-a ridicat în faţa Curţii Constituţionale. Mai mult …

Ajutorul public judiciar pote fi acordat celor care nu a posibilitatea materială de a plăti taxele judiciare şi care se încadrează în condiţiile impuse de lege.

Conform OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. Conform art. 8 alin. 2) din acelaşi act normativ, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că în cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, competenţa aparține secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe. Mai mult …

Cererea de chemare în judecată trebui să cuprindă unele elemente specifice prevăzute expres în art. 194 C. procedură civilă. Unul dintre elementele cerereii de chemare în judecată este arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Mai mult …

Prin OUG 32/2016 pentru completarea legii 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale care a fost publicată în Monitorul Oficial 488 din 30 iunie 2016 și s-a stabilit că, în cazul în care se sting obligațiile asumate prin credite prin transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal conform prevederilor legii dării în plată, nu se va datora impozitul aferent transferului de proprietate. Rețineți că această regulă este valabilă doar pentru o singură operațiune de dare în plată. Mai mult …