Archive for the Category »Drept civil «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că partea reclamantă poate renunţa la o cerere de strămutare, aceasta având dreptul să dispună de soarta procesului, putând renunța oricând la judecată, fie verbal, fie prin cerere scrisă. Astfel, chiar dacă cererea de strămutare nu este o veritabilă cerere de chemare în judecată, ci un incident procedural, având în vedere că renunțarea la judecată reprezintă un act de dispoziție al părții, continuarea judecării cauzei nu se poate realiza decât în urma manifestării de voință a acesteia. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privința efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite.

Suspendarea înlătură obligația băncilor de a indisponibiliza încasările ulterioare suspendării, arată ÎCCJ într-o decizie analizată de Profit.ro, lucru ce va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri. Mai mult …

Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri. C. de procedură civilă prevede, în art. 53, că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Dispoziţia de mai sus, conform ultimelor noutăţi legislative, a constituit motiv de sesizare CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că deși denumirea infracțiunii săvârșită de inculpat, respectiv „manipularea pieței de capital”, poate conduce la existența unei periculozități sporite, analizată intrinsec, prin modalitatea în care legiuitorul a privit fapta, stabilind pedepse cu închisoarea cuprinse între unu și 5 ani, chiar în condițiile în care, consecințele par grave, în realitate, activității infracționale, în sine, nu i-a fost acordată o periculozitate sporită, autorul unei astfel de infracţiuni putând fi titular al acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Mai mult …

O vorbă de duh din Țările de Jos spune că „nu există arta de a deveni țăran, arta este de a rămâne țăran”. S-ar putea spune, rămânând pe linia acestui proverb, că este o artă să rămâi țăran inclusiv atunci când faci comerț, când vinzi, în piață, produse agricole.

Un gânditor român spunea că țăranul rămâne țăran chiar și atunci când a devenit academician. Și bine face! Un țăran autentic îți poate oferi surprinzătoare lecții de viață și minunate pilde de înțelepciune. Un țăran autentic nu va renunța la felul său firesc de a fi nici atunci când va juca, vremelnic, rolul unui mic negustor. Un producător agricol harnic, onest, are șanse maxime de a deveni un negustor cinstit, de bună-credință.

Mai mult …

Forumul Judecătorilor din România îi scrie preşedintelui, solicitându-i să retrimită Parlamentului cele trei legi ale justiţiei, dar şi să solicite opinia Comisiei de la Veneţia.

Forumul Judecătorilor din România spune, în scrisoarea adresată preşedintelui, că se impune ca cele trei legi ale justiţiei să fie reanalizate de Parlament sub aspectul oportunităţii acestora, întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică multe dintre reglementări, iar, pe de altă parte, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Mai mult …

Cei care au fost sancţionaţi contravenţional şi care consideră că au fost sancţionaţi fără un temei legal pot face plângere împotriva proceselui verbal de contravenţie.

Ordonanţa 2/2001 constituie cadrul legal în materie. Potrivit art. 32 alin. 1 din Ordonanţa 2/2001 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate avea loc o extindere a aplicabilității deciziei Curții Constituționale nr. 558/2014 (care a constatat că dispozițiile art. 142 alin. 1 teza l și ale art. 145 alin. 1 teza I C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți) la alte situații, pe care nu le-a avut în vedere la pronunțarea acesteia. Decizia CCR menționată are în vedere situația în care una din părțile dosarului a cărui strămutare se solicită are calitatea de judecător în funcție la curtea de apel. În speță, competența de soluționare a cererii de strămutare în care intimatul este consilier juridic în cadrul curții de apel revine nu instanței supreme, ci curții de apel. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 511 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. (Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 8 – hotărâri potrivnice – de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri) termenul de o lună nu curge de la momentul comunicării hotărârii atacate, ci de la momentul rămânerii definitive a respectivei hotărâri (adică de la data pronunțării). Termenul este unul imperativ si nu prezintă nicio importanță, din perspectiva intoducerii revizuirii, data comunicării acelei hotărâri. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. Astfel, momentul subiectiv al cunoașterii pagubei și a celui care răspunde de ea (moment ce se putea stabili prin orice mijloc de probă) nu se poate confunda cu momentul obiectiv (care urma a fi determinat de instanță) al datei la care reclamantul putea ori trebuia să cunoască aceste elemente. Mai mult …