Archive for the Category »Contencios-administrativ «

Organizarea judiciară are ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

În ceea ce priveşte competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta este reglementată prin dispoziţii speciale, şi anume art. 21 şi 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative  a fost soluţionată de Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la prevederile mai sus menţionate. Mai mult …

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, prevede că persoana vătămată într-un drept al său prin emiterea unei ordonanţe de Guvern poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. Mai mult …

Legislaţia prevede că mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Ca excepţie mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

Mandatul acestuia poate înceta de drept în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege iar prefectul prin ordin ia act de încetare. Acest ordin poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ iar aceasta din urmă este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

Această din urmă dispoziţie, potrivit ştirilor juridice, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

De-a lungul timpului am analizat numeroase excepţii de neconstituţionalitate admise sau respinse. După cum bine ştim orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie motivată iar în motivare trebuie să se susţină motivele care stau la baza acesteia.

Numeroase excepţii de neconstituţionalitate au fost respinse de Curtea Constituţională pe motiv că nu sunt motivate conform legii. Recent, în Monitorul Oficial nr. 409/2017 a fost publicată Decizia nr. 132/2017, decizie în care s-au constatat tocmai cele menţionate anterior. Mai mult …

Pentru a aduce o mică reparație pentru suferințele îndurate de unii români în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, legiuitorul a decis să le acorde anumite indemnizații. Astfel, cei deportați în ghetouri sau lagăre de concentrare sau cei privați de libertate în aceste locuri primesc 250 lei pentru fiecare an de deportare sau detenție. Cei care au fost refugiați, au făcut parte din detașamente de muncă forțată sau au fost evacuați din locuința deținută primesc 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forțată sau de evacuare. Cei care au supraviețuit trenului morții primesc lunar 200 lei.

Cererea pentru această indemnizație se depune la casa de pensii care se pronunță printr-o hotărâre motivată,  în 30 de zile de la depunerea cererii. Împotriva hotărârii, cel interesat poate face contestație la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în 30 de zile de la data comunicării hotărârii. Hotărârea tribunalului este definitivă, iar contestațiile sunt scutite de taxa de timbru. Acest text de lege a fost modificat prin legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă din 2010. Mai mult …

Legislaţia prevede că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.

Această posibilitate este reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Potrivit art. 9 alin. 4 şi 5 din lege în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Iar acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative. Mai mult …

Retrocedarea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă este şi va rămâne un subiect sensibil pentru România.

Persoanele care se consideră nedreptăţite de modul în care au fost despăgubiţi pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Această dispoziţie îşi găseşte reglementarea în art. 35 alin. 1) din Legea nr. 165/2017 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Însă nici acest articol nu a scăpat de critici fiind formulată şi o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens, potrivit ştirilor juridiceMai mult …

Suspendarea executării actului administrativ fiscal poate fi cerută de contribuabil în temeiul Legii contenciosului administrativ.

Într-un caz practic s-a stabilit că prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice, nr. F-Gj ………, s-a stabilit în sarcina reclamantei un impozit pe profit suplimentar în cuantum de ….. lei și TVA suplimentară în cuantum …….lei.

Potrivit ştirilor juridice, împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație în procedura prevăzută de dispozițiile art. 268 și următoarele din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, după care, s-a adresat cu prezenta cerere de suspendarea a executării respectivei decizii, în temeiul art. 278 din aceeași lege. Mai mult …

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului iar recent s-a anunţat că vom avea o nouă lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Cea mai recentă modificare a fost adusă de Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1028/2016.

Această lege a constituit motivul unei excepţii de neconstituţionalitate, excepţie care, potrivit ştirilor juridice, a fost formulată de un număr de 65 deputaţi. Mai mult …

justitie4
Regula este că actele administrative normative cuprind reglementări cu caracter general, impersonal care produc efecte față de toată lumea, iar actele individuale produc efecte față de o persoană sau anumite persoane identificate în cuprinsul actului. Intră în sfera actelor administrative normative hotărârea de guvern care stabilește prețuri maximale pentru unele produse, hotărârea unui consiliu local prin care se stabilesc taxele locale etc. În schimb, în sfera actelor administrative individuale intră: diploma, decizia de pensionare, procesul-verbal de contravenție, autorizația de construcție etc.

În practică, s-a ivit o problemă care a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru a o lămuri: dacă poate fi invocată excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, direct în recurs. Mai mult …