Archive for the Category »Contencios-administrativ «

Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede în art. 9 alin. 4) faptul că în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României. Mai mult …

Legea contenciosului administrativ, potrivit ultimelor noutăţi legislative a suferit unele modificări. Astfel, Legea nr. 212/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 658/2018 a modificat şi completatLegea nr. 554/2004.

Conform noilor modificări, actul administrativ va avea următoarea definiție: actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridic. Mai mult …

Actele administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ iar în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Iar, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei. Mai mult …

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.

“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mai mult …

Cei care au fost sancţionaţi contravenţional şi care consideră că au fost sancţionaţi fără un temei legal pot face plângere împotriva proceselui verbal de contravenţie.

Ordonanţa 2/2001 constituie cadrul legal în materie. Potrivit art. 32 alin. 1 din Ordonanţa 2/2001 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Mai mult …

Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent.

Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum.

Noile prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ. Mai mult …

Legislaţia românească conţine şi prevederi care reglementează procedura aprobării tacite.

Procedura aprobării tacite se aplică tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile administraţiei publice, cu excepţia celor emise în domeniul activităţilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi precursorilor, precum şi a autorizaţiilor din domeniul siguranţei naţionale.

Actul normativ care reglementează această procedură este OUG nr. 27/2003. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea unui contract administrativ.

În speță, raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, ci unul de drept comun, acțiunea reclamantului având ca obiect plata unor sume, astfel încât soluționarea unei astfel de cereri intră în competența jurisdicției de drept comun și nu a celei de contencios administrativ. Mai mult …

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că  legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de  articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât – conform art. 867 alin. 1 noul Cod civil (dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local) și art. 868 alin. 2 noul C. civ. (titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare în condiţiile stabilite de lege şi, dacă este cazul, de actul de constituire) – că dreptul de administrare, ca drept real corespunzător proprietăţii publice, poate lua naştere prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau a consiliului local, permițând titularului său să folosească şi să dispună material de bunul primit în administrare în condiţiile stabilite de lege sau de actul de constituire. Mai mult …