Archive for the Category »Contencios-administrativ «

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.

“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mai mult …

Cei care au fost sancţionaţi contravenţional şi care consideră că au fost sancţionaţi fără un temei legal pot face plângere împotriva proceselui verbal de contravenţie.

Ordonanţa 2/2001 constituie cadrul legal în materie. Potrivit art. 32 alin. 1 din Ordonanţa 2/2001 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Mai mult …

Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent.

Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum.

Noile prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ. Mai mult …

Legislaţia românească conţine şi prevederi care reglementează procedura aprobării tacite.

Procedura aprobării tacite se aplică tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile administraţiei publice, cu excepţia celor emise în domeniul activităţilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi precursorilor, precum şi a autorizaţiilor din domeniul siguranţei naţionale.

Actul normativ care reglementează această procedură este OUG nr. 27/2003. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea unui contract administrativ.

În speță, raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, ci unul de drept comun, acțiunea reclamantului având ca obiect plata unor sume, astfel încât soluționarea unei astfel de cereri intră în competența jurisdicției de drept comun și nu a celei de contencios administrativ. Mai mult …

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că  legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de  articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât – conform art. 867 alin. 1 noul Cod civil (dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local) și art. 868 alin. 2 noul C. civ. (titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare în condiţiile stabilite de lege şi, dacă este cazul, de actul de constituire) – că dreptul de administrare, ca drept real corespunzător proprietăţii publice, poate lua naştere prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau a consiliului local, permițând titularului său să folosească şi să dispună material de bunul primit în administrare în condiţiile stabilite de lege sau de actul de constituire. Mai mult …

Curtea Constituțională a României va discuta sesizarea referitoare la actul normativ de modificare și completare a Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, formulată de 50 de deputați aparținând grupurilor parlamentare.

Autorii excepției de neconstituționalitate acuză, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că încheierea de sesizare a Curții Constituționale are valențele unui act procedural, prin care sunt definite limitele învestirii autorității de jurisdicție constituțională. Instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția are, potrivit legii – în întocmirea unui astfel de act procedural – nu doar competența, ci și responsabilitatea corelativă de a cenzura eventualele susțineri ale autorului excepției și, în mod subsecvent, de a fixa limitele sesizării autorității de jurisdicție constituțională, în strictă conformitate cu dispozițiile legii pertinente, dar și cu specificul cauzei.

Această hotărâre este reglementată în Decizia nr. 51/A din data de 20 ianuarie 2017 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect contestație la executare.

Organizarea judiciară are ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

În ceea ce priveşte competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta este reglementată prin dispoziţii speciale, şi anume art. 21 şi 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative  a fost soluţionată de Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la prevederile mai sus menţionate. Mai mult …