Declaraţiile contradictorii şi sentimentul negativ al pieţei financiare faţă de evoluţia actualului sistem de pensii private a determinat îngheţarea planurilor de investiţii pentru acest an, atât pentru activele din Pilonul II, cât şi pentru cele din Pilonul III deţinute de principalii jucători din piaţă, spun surse din piaţa pensiilor private. Se mişcă doar contribuţiile care intră lunar în fonduri, iar în rest se fac rebalansări de portofolii. Investiţiile noi pe Bursa de Valori sunt momentan blocate, iar redimensionarea business-urilor acţionarilor străini pe piaţa locală, investigate.

Strategiile de investiţii ale administratorilor de fonduri de pensii private oricum nu au o marjă mare de manevră. Apariţia discuţiilor privind viitorul pensiilor private din Pilonul II au determinat administratorii să adopte o tehnică a aşteptării, lăsând obiectivele de investiţii pe planul doi. Nici investiţiile pentru dezvoltarea businessului în România nu mai sunt luate în calcul, ci mai degrabă se caută soluţii de eficientizare a activităţii afacerilor pe plan local.

Cei circa 600 de milioane de lei (raportat la un total de peste şapte miliarde de lei anual cât spune Casa de Pensii că varsă în contul Pilonului II) care intră lunar din contribuţiile angajaţilor la pensile private, în jur de fiecare 25 ale lunii, sunt direcţionaţi către titluri de stat sau depozite bancare. Investiţiile în titluri de stat îşi pot găsi o explicaţie în creşterea uşoară a dobânzilor pe această piaţă. Totuşi, fondurile de pensii nu se pot expune 100% pe titluri de stat, cu atât mai mult cu cât în Polonia, reforma sistemului de pensii private a constat tocmai în “confiscarea” titlurilor de stat deţinute de fondurile de pensii.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.