Imigranţii sosesc, val după val, în Europa. Care este poziţia statului român?


refLuptele aprige care se desfăşoară în Orientul Mijlociu şi scenele de coşmar ce se petrec pe acele meleaguri i-au determinat pe numeroşi băştinaşi să se refugieze pe teritoriul altor state. O bună parte dintre aceşti refugiaţi aspiră la statutul de locuitori ai oazei de prosperitate şi de libertate din Europa de vest şi de nord. Aşa a luat naştere incredibilul exod către bogatul Occident!

Printre imigranţii care pătrund, în valuri, prin sudul Europei, se numără oameni de toate categoriile. Unele dintre cele mai puternice ţări din UE au încurajat, vădit, „importul” de populaţie, dar există şi o puternică tabără a contestatarilor, a celor care susţin că ne paşte o… „ciocnire a civilizaţiilor” (vorba lui Huntington).

Răsare, acum, o întrebare: care este poziţia statului român? Dincolo de afirmaţiile unor politicieni, aceasta transpare din legislaţia recentă. În „Monitorul Oficial” 789/2015 s-a publicat HG 780/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi a planului de acţiune pe anul 2015 pentru implementarea strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018.

 

Un control mai drastic şi limitarea migraţiei ilegale

Întărirea controlului legalităţii şederii cetăţenilor altor state pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare ori restrictive e un obiectiv strategic ce presupune, conform ultimelor ştiri juridice, şi informarea cetăţenilor statelor cu potenţial migrator ridicat cu privire la riscurile generate de către migraţia ilegală, precum şi la sancţiunile sau măsurile restrictive aplicabile.

Potenţialii imigranţi trebuie informaţi corect şi complet cu privire la măsurile legale ce pot fi luate împotriva lor în ipoteza încălcării legislaţiei imigraţiei, mai precis îndepărtarea de pe teritoriul naţional şi instituirea interdicţiei de-a mai pătrunde în ţară.

Totodată, trebuie eficientizat controlul legalităţii şederii şi muncii cetăţenilor altor state pe teritoriul românesc. Cu toate că, actualmente, numărul cetăţenilor proveniţi din state terţe este foarte mic, comparativ cu populaţia autohtonă, o eventuală creştere a numărului de imigranţi ar implica, automat, o alocare suplimentară de resurse pentru gestionarea noii situaţii.

Gestionarea corespunzătoare presupune şi limitarea efectelor nocive ale imigraţiei ilegale asupra societăţii. Nu va fi lăsată de-o parte nici consolidarea cooperării cu autorităţile competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate a cetăţenilor străini. Simultan, se consideră esenţială aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele UE.

Statele din Europa de miazăzi se confruntă cu o ridicată presiune imigraţionistă. În acest context, e cu putinţă o intensificare a deplasărilor migranţilor ilegali prin România. De aceea, sporirea operativităţii şi capacităţii structurilor competente pentru returnarea imigranţilor ilegali constituie un obiectiv major, în perioada ce urmează!

 

Promovarea migraţiei legale

Un obiectiv strategic e şi promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor – societatea românească, imigranţi şi ţările de baştină. Se are în vedere facilitarea accesului pe teritoriul naţional al acelor cetăţeni străini care corespund nevoilor de ocupare a forţei de muncă, în scopul asigurării coerenţei între migraţie şi ocuparea forţei de muncă, educaţie, dezvoltare şi reglementarea admiterii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul ţării, în funcţie de cerinţele pieţei autohtone a muncii. În statele cu strategii bine gândite, imigrantul e un factor de bunăstare, nicidecum o povară. El pune umărul la dezvoltarea ţării adoptive!

Favorizarea accesului cetăţenilor altor state către instituţiile de învăţământ superior din România pentru domeniile şi profesiile identificate ca deficitare constituie un obiectiv specific ce presupune atragerea studenţilor proveniţi din alte state şi promovarea educaţiei în rândul migranţilor cu drept de şedere legală, contribuind la asigurarea competenţelor necesare în vederea compensării deficitului existent pe piaţa muncii.

În România, medicii sunt tot mai puţini. Dar există deficit şi-n privinţa unor meserii ce nu necesită studii superioare. Ţara dă pe dinafară de agenţi de securitate, dar un bun zidar sau tâmplar nu mai găseşti cu una, cu două.

Facilitarea admiterii şi şederii cetăţenilor din state terţe pentru dezvoltarea sau derularea de afaceri pe teritoriul României în concordanţă cu interesul economic naţional e un element ce necesită toată preocuparea, în scopul creării de locuri de muncă, al dezvoltării economice.

Din noua strategie reiese că admiterea şi şederea pe teritoriul României a străinilor care vin să dezvolte afaceri constituie o prioritate. Pentru a încuraja investiţiile străine, autorităţile române vor crea cadrul necesar atragerii potenţialilor investitori, precum şi a cetăţenilor străini a căror prezenţă e necesară pentru derularea cu succes a unor investiţii.

Se va acţiona în sensul asigurării unei mai bune informări a cetăţenilor statelor terţe privind posibilităţile şi condiţiile de imigraţie legală. Printre altele, imigranţii trebuie temeinic informaţi şi cu privire la riscurile la care se expun în cazul încheierii căsătoriilor de convenienţă.

 

Implicarea internaţională a României

În scopul asigurării participării active a României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor UE pentru identificarea unor soluţii durabile în beneficiul imigranţilor care au nevoie de ocrotire internaţională, se urmăreşte ca, pe termen lung, statul român să se implice în furnizarea de expertiză în ceea ce priveşte accesul la soluţii durabile, inclusiv prin schimb de informaţii cu statele participante la programele regionale de protecţie susţinute financiar de către Comisia Europeană.

Ca obiective specifice, se urmăreşte, potrivit recentelor noutăţi legislative, crearea unui mediu care să înlesnească integrarea cetăţenilor statelor terţe, integrarea socială a persoanelor care au primit o formă de ocrotire în România ori a celor cu drept de şedere, precum şi asumarea obligaţiilor României, ca stat de relocare a refugiaţilor.

Fluxul migrator ilegal e reprezentat, îndeosebi, prin cetăţeni proveniţi din zone greu încercate de război – precum Siria, Afganistan, Irak, dar şi de pakistanezi şi magrebieni. După cum se arată şi-n conţinutul strategiei, România este doar o ţară de tranzit pentru imigranţii ilegali şi solicitanţii de azil aflaţi în drum către mai dezvoltatele state din Apus.

E posibil ca şi ţara noastră să devină, cândva, poate peste 15-20 de ani, o ţară de destinaţie pentru imigranţi. Până atunci, statul român mai are numeroase alte chestiuni de rezolvat… Probleme interne, economico-financiare.

Destinul ţării noastre, de etern “stat în curs de dezvoltare”, nu ne-a pus în poziţia de a gestiona mii şi mii de imigranţi sosiţi pe nepusă masă. Dar avem şansa extraordinară de a studia, în timp, evoluţiile derulate în statele europene vizate de imigraţie şi de a extrage concluziile de rigoare. Să fructificăm această şansă!