Hotărârile instanței prin care este validată sau invalidată alegerea unui primar pot fi atacate?


În fiecare an electoral auzim de la candidați promisiuni care mai de care, sperăm că măcar o parte dintre ele se vor materializa și, pentru că speranța moare ultima, mergem la vot. După ce sunt aleși prin vot democratic, primarii trebuie să fie întâi proaspăt unși în funcție și abia apoi se apucă de treabă, pentru că ar trebui să pună în practică tot ceea ce au promis electoratului.

Tocmai procedura de validare a primarului a făcut obiectul sesizării ÎCCJ care a fost chemată să precizeze tipul hotărârii, modul de executare și căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauze ce au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor.

Ce prevede legea?

Știrile juridice arată că validarea alegerii primarului are loc în 20 de zile de la data alegerilor. Procedura se desfășoară în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

Invalidarea alegerii primarului are loc dacă se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală. În acest caz, Guvernul la propunerea prefectului va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată cu privire la obiectul sesizării ÎCCJ?

Motivul pentru care a fost sesizată ÎCCJ, a fost practica neunitară a instanțelor de judecată. Unele pronunțându-se prin încheiere, altele prin sentință. Unele instanțe au apreciat că hotărârea pronunțată în aceste cazuri este executorie, altele că nu este sau că hotărârea este definitivă, în timp ce alte instanțe au considerat că acestea pot fi atacate cu apel.

Unele instanțe au indicat că termenul de apel este de 5 zile de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei absenți, iar altele că termenul este de 30 de zile de la pronunțare sau comunicare. Cu privire la momentul de la care curge termenul pentru exercitarea căii de atac s-a apreciat în unele situații că este cel prevăzut de procedura necontencioasă, iar în altele că este cel reglementat pentru ordonanța președințială. Au fost și cazuri în care instanțele au pronunțat hotărâri în care au precizat că se atacă cu apel în 30 de zile de la pronunțare.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ  a pronunțat Decizia 8/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 698 din 29 august 2017. ÎCCJ  a observat că textul de lege supus atenției ÎCCJ se referă doar la cazurile în care poate fi invalidată alegerea unui primar fără să facă trimitere la situațiile în care se precizează care este procedura de validare sau de invalidare a mandatelor consilierilor locali. Conform acesteia, în cazul consilierilor locali, hotărârea se atacă la instanța de contencios administrativ în 5 zile de la adoptare, iar în cazul celor absenți de la ședință de la comunicare. În plus, instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 30 de zile și procedura prealabilă nu se mai efectuează și hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

Practic, cazul de validare sau invalidare a mandatelor consilierilor locali nu poate fi extinsă cererilor ce au ca obiect validarea mandatelor de primar.

ÎCCJ a apreciat că sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă care reglementează procedura necontencioasă judiciară, pentru că cererile de validare a mandatului de primar sunt cereri pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței fără să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o persoană.  Este o procedură care presupune lipsa unui litigiu, deci a unui conflict de interese. Natura necontencioasă a validării primarului rezultă și din faptul că dosarul de validare este înaintat de către biroul electoral de circumscripție instanței în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală. Biroul electoral nu apărea ca și parte în litigiu, neexistând o situație contradictorie cu persoana aleasă ca primar.

Astfel, cererea formulată în materie necontencioasă se soluționează prin încheiere prin care instanța se pronunță asupra unei situații juridice nou și ia măsuri pentru viitor. Ținând cont de prevederile Codului de procedură civilă, această încheiere este supusă doar apelului (cu excepția încheierii pronunțate de un complet de la ÎCCJ care este definitivă). Rețineți că apelul poate fi exercitat de partea a cărei cerere a fost respinsă, de celelalte părți chemate sau care au intervenit, dar și de orice altă persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată și nu a participat la soluționarea cererii.

Termenul de apel este de 30 de zile de la pronunțare pentru cei prezenți la ultima ședință de judecată și de la comunicare pentru cei care au lipsit sau de la data la care au luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării, în cazul persoanelor interesate, care nu au fost citate la soluționarea cererii.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că hotărârile primei instanțe pronunțate în cauzele ce au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri executorii, ce se atacă cu apel în 30 de zile.

În concluzie?

După ce are loc validarea în râvnita funcție de primar și odată ajunși în birouri luxoase, cu salarii grase, aleșii uită că o promisiune făcută trebuie respectată și își consumă energia ocupându-se de lucruri străine de menirea pentru care au fost aleși.