RomaniaRecent, unităţilor administrativ-teritoriale li s-a oferit posibilitatea de a avea steaguri proprii. Unora le surâde ideea, alţii sunt departe de a fi încântaţi. Ceilalţi, poate cei mai mulţi, sunt indiferenţi. Steagul comunal sau orăşenesc e ultima lor grijă! Mai înainte de-a ne zori să trecem în rândurile vreuneia dintre cele trei tabere, ar trebui, totuşi, să vedem ce spune legea cu pricina!

În “Monitorul Oficial” 412/2015 a văzut lumina tiparului Legea 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii. Noua reglementare statorniceşte condiţiile în care unităţile administrativ-teritoriale îşi vor putea aproba, utiliza şi arbora steagurile proprii. Steagul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale e considerat un simbol local şi va trebui să respecte câteva condiţii. Nu vor putea fi două unităţi administrativ-teritoriale care să aibă steaguri identice!

De acum încolo, orice unitate administrativ-teritorială (judeţ, oraş, comună) poate, conform ultimelor ştiri juridice, să-şi aleagă steagul, în temeiul unei hotărâri de consiliu local sau judeţean.

 

Steaguri pentru toţi…

Fiecare steag va fi unic! Dar legea a considerat că originalitatea nu trebuie dusă la extrem. De exemplu, steagurile nu vor putea să arate precum celebrul stindard dacic (şarpele cu cap de lup) sau să aibă o formă triunghiulară precum flamurile utilizate la ambarcaţiunile de război. Indiferent că va fi steagul vreunei comune, al vreunui oraş, municipiu sau judeţ, toate vor trebui să aibă aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi formă pe care o are frumosul nostru tricolor, drapelul României!

Legiuitorul permite ca, pe steagurile unităţilor administrativ-teritoriale să fie reproduse şi stemele deja aprobate ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar şi numele acestora în formatul comuna sau oraşul sau municipiul, judeţul şi, obligatoriu, “România”.

Un astfel de steag poate avea, prin culorile alese şi prin simbolurile imprimate, numeroase semnificaţii ţinând de identitatea locală. Creativitatea sau convingerile celor care vor stabili modelele steagurilor nu-s îngrădite mai deloc, dar ei trebuie să fie foarte atenţi la două lucruri:

-steagurile comunelor, oraşelor, muncipiilor şi judeţelor nu vor putea să conţină simboluri naţionale ale altor state;

-culoarea şi însemnele distinctive ale steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale nu pot aduce atingere simbolurilor naţionale.

Acolo unde cetăţenii ce aparţin vreuneia dintre minorităţile naţionale sunt prezenţi într-un număr de peste 20% din numărul de locuitori, numele unităţii administrativ-teritoriale va putea fi trecut şi-n limba respectivei naţionalităţi conlocuitoare. Trebuie precizat că, potrivit noilor ştiri juridice, denumirea în limba minorităţilor naţionale va avea aceeaşi mărime a literelor precum denumirea oficială în limba română.

Întotdeauna, denumirea unităţii administrativ-teritoriale în limba minorităţilor naţionale va fi amplasată sub denumirea în limba română.

Mai înainte de a se stabili varianta finală, reprezentativă, de steag al comunei, oraşului sau al judeţului, “prototipul” steagului va fi supus dezbaterilor publice, consultării cetăţeneşti. În urma acestui proces se va fixa varianta finală. Sigur, opiniile majorităţii locale (sau judeţene) vor fi decisive, în fiecare unitate administrativ-teritorială. Cetăţenii minoritari în stat, pot fi majoritari… în sat!

După ce-a fost supusă dezbaterilor publice, care probabil vor fi pe alocuri ceva mai aprinse, hotărârea de consiliu (local sau judeţean) referitoare la aprobarea proiectului de steag va fi transmisă, laolaltă cu memoriul justificativ aferent, către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

La rândul său, ministerul avansează documentele care i-au parvenit către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Comisia va emite un aviz consultativ, după care Ministerul are să alcătuiască proiectul de H.G., supus apoi aprobării.

 

Când şi cum vor putea fi folosite steagurile?

Legea spune că unităţile administrativ-teritoriale vor arbora steagurile proprii doar la sediile autorităţilor administraţiei publice locale şi la sediile instituţiilor ori serviciilor publice de interes local, deasupra intrării principale. Steagurile nu vor putea fi aborate singure sau în locul drapelului naţional, aşa cum s-a mai întâmplat anterior, cazuri în care s-a ajuns şi în justiţie. Ci numai împreună cu drapelul României şi cu flamura UE!

Steagurile proprii ale unităţiilor administrativ-teritoriale nu vor depăşi, în niciun caz, ca mărime sau ca număr de exemplare arborate, drapelul României şi drapelul UE. Steagul comunei, oraşului sau al judeţului nu va putea fi amplasat la o înălţime mai mare decât aceste două drapele. Ci exact la acelaşi nivel!

Pe lângă arborare, steagul propriu al unităţii administrativ-teritoriale va fi folosit şi cu prilejul unor manifestări locale, precum şi în cadrul unor acţiuni cu caracter protocolar sau festiv. La fel cum arborează drapelul naţional, municipiile, oraşele şi comunele vor putea să arboreze şi steagurile de judeţ, împreună cu steagurile proprii.

În orice caz, drapelele (UE şi ale României) şi steagurile or să încadreze cele două steme (cea de stat şi cea a unităţii administrativ-teritoriale). Stema României are să fie poziţionată în partea stângă a stemei comunei, oraşului sau judeţului, aşa cum se înfăţişează ele privitorului. Legea precizează şi ordinea aşezării drapelelor şi steagurilor. Primul va fi tricolorul, va urma drapelul UE, steagul de judeţ sau, după caz, steagul propriu al oraşului ori comunei.

 

Dar dacă legea va fi încălcată?

După atâtea precizări ale legii pe care căpeteniile locale vor trebui s-o pună în practică literă cu literă, este vremea, acum, să aflăm şi ce amenzi îi vor paşte pe cei care vor săvârşi vreuna dintre contravenţiile posibile.

Dacă, cine ştie cum, mai marii locului vor “uita” să arboreze şi tricolorul alături de steagul judeţului sau dacă vor arbora un steag ce conţine simboluri de-ale altor state sau care aduc atingere simbolurilor noastre naţionale, contravenienţii vor căpăta amenzi usturătoare, de 5000-10000 lei.

Contravenţiile vor fi constatate de către prefecţi şi de către împuterniciţii lor. Tot ei vor aplica şi amenzile, dacă acestea vor fi destinate şefilor autorităţilor publice (primari, preşedinţi de consiliu judeţean) sau instituţiilor. Dacă fapta contravenţională a fost săvârşită de către un simplu cetăţean sau operator economic, Poliţia va fi cea care va aplica amenda. Pe lângă aplicarea amenzii, vor fi ridicate şi steagurile neconforme cu prevederile nou-apărutei reglementări.

Unii concetăţeni nutresc teama că permisiunea acordată fiecărui judeţ sau oraş de a-şi alege steagul propriu ar putea încuraja separatismul etnic sau secesionismul. Indiferent cum ar putea fi interpretate prevederile noii legi, toţi cetăţenii români ar trebui să-şi (re)amintească un lucru: România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.