Ce prevede Codul administrativ al României!


Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României a trecut de un prim vot la senatori, intrând acum în atenția deputaților, de la care ar putea ieși foarte curând cu votul decisiv de adoptare, din moment ce s-a decis ca ea să treacă în procedură de urgență prin Parlament.

Reamintim că după adoptarea la deputați, documentul va ajunge la șeful statului spre promulgare și va trebui să fie publicat în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare, în majoritatea cuprinsului său, în 30 de zile de la publicare.

Codul reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din administraţia publică, proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi serviciile publice.

Noutăţi!

Comisia specială a stabilit şi plenul a fost de acord ca aleşii locali să aibă dreptul la PFA, eliminând un text de la articolul referitor la incompatibilităţi, care prevedea că aceştia nu pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, dacă intră în relaţii comerciale cu instituţii publice.

Alte amendamente prevăd: serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019; reintroducerea cuvântului ‘etnic’ în definiţia judeţului; intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial; interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale; acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.

Potrivit ştirilor juridice, proiectul de lege adoptat se arată că pensiile speciale ale aleşilor locali vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

“Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

O altă prevedere din proiectul de lege adoptat prevede: “Indemnizaţia pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”, potrivit art.248.

Atenţie! Propunerea nu se aplică momentan, aceasta trebuie să fie adoptată la Camera Deputaților, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.