Asigurări, pensii, investiţii. E nevoie de supraveghere? Sigur!


pensie Acţiunile oricărui om cu discernământ ţintesc fie spre dobândirea vreunui câştig, fie către evitarea unei pierderi! Spre deosebire de celelalte fiinţe de pe Terra, omul nu trăieşte doar în prezent, ci încearcă să-şi asigure şi viitorul. Numai că şi semenii săi vor acelaşi lucru, unii apelând la fraudă şi abuzuri, încercând să-i prejudicieze pe cei mai slabi sau creduli (neinformaţi). În ziua de azi, pentru a evita să cazi în capcana profitorilor este indicat să fii bine pus la punct cu informaţiile de ultimă oră, inclusiv cu noutăţile legislative!

 

Supraveghere financiară… Noutăţi legislative!

 

Recenta OUG 94/2013 pentru modificarea şi completarea OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România aduce semnificative noutăţi legislative.

Deşi “vechea” OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nici n-a împlinit anul de existenţă şi cu toate că ea nu se află la prima modificare, se pare că vremea unei noi schimbări a venit din urmă destul de repede!

Să vedem ce-i cu noile modificări aduse, lucru pentru care va trebui să ne aplecăm atenţi asupra OUG 94/2013. Subiectul este unul de mare importanţă, fie şi doar pentru faptul că mai tot omul are o pensie privată, figurează ca asigurat pe undeva sau are bani investiţi în vreun instrument financiar. Modul în care sunt ţinute sub supraveghere aceste domenii este crucial, pentru ca noi, cetăţenii, să nu ne trezim în postura păgubitului. Dar esenţial este şi cine se ocupă de aceste aspecte!

În puzderia de autorităţi de tot soiul a răsărit, în decembrie 2012 (dar nu în loc de apocalipsa prezisă de mayaşi pentru 21.12.2012), o Autoritate de Supraveghere Financiară. O schimbare din temelii a venit însă pentru alte 3 structuri, care au dispărut, pentru a reapărea sub un alt chip. Numele lor vă sunt cunoscute!

Dispariţia lor este de fapt o fuziune/reorganizare. Le vom enumera : Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).

S-a vrut şi s-a făcut comasarea a trei instituţii iar ASF a preluat atribuţiile şi prerogativele lor. ASF a fost înfiinţată ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, autofinanţată şi independentă.

Se pare că menţiunea cu privire la independenţă n-a fost suficientă. În OUG 93/2012 se preciza şi că nicio altă autoritate nu va putea îngrădi activitatea ASF. Măcar pe hârtie, ASF este independenţa întruchipată! Indicii că se doreşte evitarea oricăror imixtiuni care să interfereze într-un mod neprognozabil cu activitatea ASF sunt oferite şi de către actul normativ despre care ne-am propus să vorbim.

O primă completare adusă de către OUG 94/2013 se referă la imposibilitatea adoptării unor acte normative în sfera de activităţi a ASF fără ca această autoritate să-şi dea avizul, lucru pentru care va avea la dispoziţie 15 zile de la formularea cererii. Există şi o abatere de la regulă! Parlamentarii pot iniţia modificări legislative de această natură fără a da de ştire.

Pe lângă independenţă şi capacitate de autofinanţare, ASF ar mai fi avut trebuinţă de un lucru despre care legiuitorul şi-a amintit acum. Orice persoană prejudiciată de către ASF se poate adresa instanţei. Acest lucru s-a precizat încă de la început, de când noua autoritate s-a născut! Dar ceea ce nu s-a spus era dacă ASF posedă ori nu calitate procesuală activă.

Ei bine, de-acum s-a lămurit şi acest spinos aspect… ASF poate să intervină în orice proces împotriva entităţilor reglementate sau persoanelor care se află într-o relaţie juridică cu acestea, dacă o atare intervenţie va fi indispensabilă spre nobilul scop al protejării intereselor investitorilor, beneficiarilor fondurilor private de pensii şi asiguraţilor.

 

Te gândeşti la viitor?

Cât va exista ASF puteţi sta (nu dormi!) liniştiţi… Mai îndrăzneşte să spună cineva că-n România cetăţeanul nu-i protejat?! E drept că pretinse garanţii (gratuite şi retrase iute, la ananghie) li s-au mai oferit cetăţenilor, sub ochii statului. Când? Vă mai amintiţi isteria jocurilor piramidale din anii ’90? 1000 cotizau şi 2-3 piloşi câştigau!

E diferenţă, se va spune! Nu se compară situaţia de acum cu haosul de atunci. Adevărat! Cu menţiunea că nărăvaşa aceasta de istorie se mai şi repetă. Doar decorurile se schimbă. Şi oamenii! Azi nu mai poate plăti pensiile oraşul Detroit, mâine dă chix marele fond de pensii private X…

Sau vine un cutremur ca-n 1940 şi sunt avariate blocurile la care locatarii au mai dărâmat câte ceva pe la structura de rezistenţă, că n-aveau loc în casă. Mai rău, unele clădiri au soarta vestitului bloc Carlton… Chiar credeţi că la un asemenea dezastru (să batem în lemn!) asigurătorul Y i-ar putea despăgubi pe absolut toţi cei rămaşi pe drumuri?!

Nu noi trebuie să răspundem, ci ASF-ul trebuie să formuleze şi să reformuleze necontenit întrebările, pentru entităţile monitorizate. Răspunderea nu-i mică şi activitatea ASF-ului, autoritate ce trebuie să vegheze la modul în care sunt gestionate câteva miliarde bune de euro, ar trebui să ne intereseze într-un maxim grad. Sunt şi bani de-ai noştri pe acolo!

Nimeni nu vrea să-mbătrânească. Dar dacă totul merge bine, mulţi dintre noi vor apuca să-şi încaseze şi pensia (privată). Tinereţea nu ne va reda-o nimeni, dar treaba ASF-ului e să vegheze ca la senectute să nu ne găsim în situaţia celebrului personaj Lefter Popescu!

 

Recomandarea FMI-ului… e lege

La fel ca şi Banca Naţională a României, ASF are o poziţie însemnată, chiar privilegiată, lucru reliefat şi prin prevederea că doar operaţiunile de tip comercial ce se oglindesc în bugetul de venituri şi cheltuieli (ori în situaţiile financiare anuale ale autorităţii) pot intra sub incidenţa controalelor ulterioare ale Curţii de Conturi.

Până acum la conducerea ASF se aflau 11 membri de consiliu. Aici erau incluşi preşedintele, primvicepreşedintele şi cei trei vicepreşedinţi, fiecare dintre aceştia trei răspunzând de cele trei domenii supravegheate.

Pentru a nu se abate de la indicaţiile venite de la FMI dar şi de la Comisia Europeană, Guvernul a trebuit să reducă acest număr de membri în regim de urgenţă, necesitate ce a condus la emiterea OUG 94/2013.

Acesta n-a fost unicul temei al elaborării noului act normativ, ci şi completările ce trebuiau aduse, tot conform viziunii celor două instituţii internaţionale nominalizate, cu privire la prevenirea situaţiilor în care s-ar putea ivi conflicte de interese ori incompatibilităţi.

Se ştie că-n sistemul public, mai ales când este vorba despre vreo funcţie sus-pusă, se adevereşte de multe ori vorba că “interesul poartă fesul”. Deşi astăzi slujbaşii publici nu mai poartă fesuri roşii, ca pe vremea supremaţiei otomane, obiceiurile birocratice au rămas intacte!

De acum înainte numărul componenţilor consiliului aflat în fruntea ASF va fi de doar 9 membri. Numărul vicepreşedinţilor rămâne neschimbat, în vreme membrii neexecutivi vor fi, de acum, doar patru. 5 membri executivi şi 4 neexecutivi! Vor fi numiţi, tot ca până mai ieri, de către forul legislativ al ţării.

Pentru membrii ASF rămâne intactă regula necesităţii deţinerii cetăţeniei române, a bunei reputaţii şi a pregătirii profesionale, dar s-a considerat necesar să se mai precizeze că membrii trebuie să posede diplomă de licenţă pentru studiile superioare de lungă durată absolvite.

Precizarea că membrii consiliului de conducere al ASF nu trebuie să fie soţi, rude ori afini până la gradul III cu membrii Guvernului şi membrii consiliului de administraţie al BNR s-a vădit a fi bună, dar… insuficientă.

Aşa că-n OUG 94 se precizează că ei nu trebuie să fie soţi, rude ori afini până la gradul III nici cu preşedintele ţării sau cu membrii birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului. Nu-i rea noua completare. Că sunt mulţi cei ce pot avea interese ascunse şi afinităţi tăinuite!

Tot la categoria “noutăţi legislative” intră şi regula suplimentară a îndeplinirii condiţiei existenţei unei experienţe profesionale minime în domeniul financiar pentru membri, însumând 9 ani de la data absolvirii studiilor de specialitate.

 

Nici simplii angajaţi nu scapă uşor!

Câteva noutăţi legislative îi privesc direct şi pe angajaţii ASF. Nu se poate spune că sunt doar veşti bune, întrucât se înăspresc condiţiile necesare slujbaşului pentru a putea ocupa în continuare postul. Dar… unde-i lege nu-i tocmeală!

Să ne oprim puţin asupra acestor condiţii! În primul rând angajaţii de la ASF nu vor putea fi membri în consiliile de administraţie sau în comisiile de cenzori, respectiv nu vor mai putea fi directori şi nici nu vor putea presta activităţi pentru: societăţile de administrare investiţii şi de investiţii financiare, entităţile cu activitate în domeniul pensiilor private şi entităţile care vizează activitatea intermediarilor de instrumente financiare ori a asigurătorilor/reasigurătorilor.

După prezentarea acestei noi prevederi angajaţii ASF încă nu pot răsufla liniştiţi… Fiindcă asta nu e totul! Ei nu vor putea nici să ocupe funcţii în conducerea partidelor politice. De asemenea, nici ei şi nici membrii familiilor lor (până la gradul II) nu vor putea deţine mai mult de 5% din capitalul unor entităţi de tipul celor supravegheate de către ASF.

Conform noii reglementări, atât persoanele care deţin un capital consistent la entităţile mai sus precizate ori au o participaţie suficientă încât să devină influenţi în consiliile de administraţie ale acestora, dar şi cei care deţin calitatea de membru în consiliile de administraţie şi consiliile lor directoare vor trebui să aleagă, în 30 de zile de la ivirea incompatibilităţii, între funcţia de la ASF şi calitatea aducătoare de incompatibilitate.

Cei care deja se aflau în această delicată situaţie la intrarea în vigoare a OUG 94 – publicată în Monitorul Oficial nr. 643 din 18.10.2013 – vor trebui să pună în balanţă avantajele funcţiei cu beneficiile calităţii aducătoare de incompatibilitate şi să se decidă… tot în termen de 30 de zile. Înţelepciunea străbună avertizează: “nu poţi să fii şi cu buzele unse, dar şi cu slănina-n pod!”

Totuşi angajaţii ASF nu trebuie să dispere la vederea atâtor interdicţii. Au şi o consolare: pot candida pentru ocuparea unei funcţii în cadrul unei autorităţi legislative, judecătoreşti sau executive!

Cireaşa de pe tort…

În fine, dintre cele 718 posturi existente acum la ASF, vor trebui să dispară 15%. Această prevedere va intra în vigoare mai târziu, la 90 de zile după celelalte prevederi (după data publicării OUG în “Monitorul Oficial”).

Vor mai fi cel mult 609 posturi la ASF! Cireaşa de pe tort este de această dată una amară, având un pronunţat gust de pelin pentru cei aleşi s-o consume. Nici tortul ca atare s-ar putea să nu fie prea digerabil şi plăcut la gust pentru toţi cei care, activând la ASF, vor primi câte o felie, vrând-nevrând. Sigur, câtorva le vor fi stricate toate planurile!

Deşi este infinit, Universul nu-i poate face pe toţi absolut fericiţi, oferindu-le totul pe tavă. Şanse de succes are toată lumea, dar nu pretutindeni şi necondiţionat! Aşa cum se întâmplă adesea în viaţă, inclusiv în cazul noutăţilor legislative care anunţă restricţii, incompatibilităţi sau chiar desfiinţări de posturi, nu întotdeauna binele individual echivalează cu binele colectiv… şi nici invers!