old buildingPământul ţării noastre ascunde comori şi resurse pe care mulţi şi le-ar dori. Însă, după cum nu există om fără cusururi, tot astfel şi un loc sau teritoriu care pare prielnic traiului poate avea… vicii ascunse. Poate camufla imense pericole!

Pe lângă numeroasele sale calităţi, pământul generos care ne susţine şi ne hrăneşte de milenii tăinuieşte şi forţe distructive, de soiul celor pe care românii le-au putut observa, terifiaţi, în martie 1977. Glia are răbdarea sa. Una limitată. “Să ne ferească Sfântu’ de furia pământului”, zicea, parcă mai ieri, un bătrân de la sat. Şi mare dreptate avea, sărmanul, în simplitatea sa!

Pe neaşteptate, subsolul Vrancei începe să clocotească iar plăcile tectonice se iau la trântă, mânioase. Abia atunci românul de rând îşi reaminteşte de primejdia din adâncuri. Oamenii neinstruiţi reacţionează haotic şi, astfel, numărul de victime sporeşte. Avem o ţară expusă la cutremure, mai ales în regiunile extracarpatice. Ne-ar prii de-am fi ceva mai prudenţi!

Să ne informăm cum trebuie procedat la cutremur. Să cheltuim şi pentru consolidarea clădirilor, tăind din fondurile alocate pentru activităţi frivole şi gadgeturi caraghioase. Să rămâi sub cerul liber în miez de iarnă e cumplit. Dar se pot petrece şi lucruri mai rele… dacă furia pământului te surprinde într-o clădire împodobită cu bulină roşie. Scapă cine are zile. Din păcate, nu tuturor le surâde şansa!

 

Măsuri noi, pentru reducerea riscului seismic

Diminuarea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune de interes naţional, în contextul atenuării consecinţelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure. Se impun grabnice măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice sau degradări şi avarieri în urma unor anterioare seisme. În „Monitorul Oficial” 863/2015 a fost publicată Legea 282/2015 pentru modificarea şi completarea OG 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, persoanele fizice sau juridice care au calitatea de proprietari de construcţii, asociaţiile de proprietari, dar şi persoanele juridice ce administrează construcţii au îndatorirea de-a monitoriza “comportarea în exploatare” a construcţiilor din proprietate sau din administrare şi obligaţia solicitării efectuării unei expertize tehnice – cu experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală de rezistenţă mecanică şi stabilitate a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, în scopul încadrării lor în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie.

De asemenea, aceştia au şi obligaţia transmiterii concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării construcţiei în clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, dar şi către Agenţia Naţională de Cadastru, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în scopul monitorizării acţiunilor de reducere a riscului seismic, a înscrierii în partea întâi a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care-a fost încadrat.

 

Clădire nesigură? Gata cu aglomeraţia!

Parcurgând recentele ştiri juridice, aflăm că va fi interzisă organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente sau temporare în spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi alte spaţii ce implică aglomerări de persoane, până la isprăvirea lucrărilor de intervenţie demarate în scopul creşterii nivelului de siguranţă faţă de acţiunile seismice a construcţiei existente.

Spaţiile publice cu pricina sunt acelea edificate în scopul desfăşurării activităţilor care implică aglomerări de persoane – săli de spectacole, de expoziţie, biblioteci, spaţii comerciale, structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi prestări de servicii, structuri de asistenţă socială şi medicală ori administraţie publică, fără a conta dacă aceste spaţii sunt produsul concepţiei iniţiale a construcţiei ori al ulterioarelor amenajări.

Interdicţia desfăşurării unor activităţi (fie ele şi temporare!) în spaţiile ce implică aglomerări de persoane până la finalizarea lucrărilor de intervenţie efectuate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiilor nesigure constituie, de altfel, cel mai important element de noutate al legii.

Nesocotirea interdicţiei nu va rămâne fără urmări. Ea va fi recompensată “generos”, printr-o amendă usturătoare, care porneşte de la 50000 lei şi poate ajunge până la 70000 lei, fiind acompaniată de interzicerea emiterii autorizaţiilor de funcţionare pentru spaţiul în cauză, de către autoritatea competentă a administraţiei publice locale.

 

Există efecte asupra mediului de afaceri?

Aflarea acestor noutăţi legislative va obliga, în multe cazuri, la schimbarea adresei unor săli de spectacol, de expoziţie, de lectură, spaţii comerciale, structuri turistice de cazare, alimentaţie publică şi prestări de servicii, structuri de asistenţă socială şi medicală sau administraţie publică, din motivul nesiguranţei lor în caz de cutremur major.

Noua lege are să dea bătăi de cap atât unor proprietari, cât şi chiriaşilor. Proprietarii clădirilor şi-ar putea vedea veniturile împuţinate. Pe de o parte, vor trebui să investească în consolidarea clădirilor, pentru a le face potrivite funcţiei de până acum şi totodată mai sigure în eventualitatea (deloc improbabilă!) a producerii unui cutremur sever.

Pe de altă parte, până la finalizarea lucrărilor, vor dispărea sau li se vor diminua drastic veniturile obţinute din chirii. În cel mai bun caz, chiriaşul, dacă are ceva “cheag” (putere financiară), va participa la consolidarea spaţiului în care şi-a desfăşurat până acum activitatea şi pe care noua lege l-a interzis pentru activităţile cu public numeros.

Numeroase vor fi cazurile în care operatorii economici sau instituţiile vor trebui să identifice şi să ia în folosinţă alte spaţii şi clădiri, care să corespundă recentelor rigori ale legii, pentru a-şi putea continua activitatea.

Unora dintre operatorii economici (ex.: unităţi de cazare), în cazul cărora clădirea în care-şi desfăşoară activitatea e principalul izvor de venituri, proprietarul nedispunând de un alt spaţiu utilizabil, interdicţiile nou apărute le vor crea serioase probleme. În mod sigur, noua reglementare va stârni o puzderie de nemulţumiri. Consolidările şi mutările costă, perturbă activitatea.

Pe moment, activitatea unor firme şi instituţii va avea de suferit… de dragul prudenţei şi prin voia legiuitorului. De Vauvenargues, un bun amic de-al lui Voltaire, a lăsat pentru posteritate observaţia că “activitatea atrage mai multe realizări decât prudenţa”.

Adeseori, însă, nu-ţi poţi desfăşura activitatea fără un dram de prudenţă. Esenţialul este ca, în toate activităţile noastre, să fim ghidaţi şi de prudenţă, pe lângă dorinţa de succes. Acea prudenţă despre care se spune că n-ar fi decât unul dintre copiii înţelepciunii!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.