Acţiunile portului Constanţa nu pot fi deţinute de către consiliul local. Află de ce!


portUnde-i lege, nu-i tocmeală! Dar legile nu cad din cer.  Nu sunt croite de către fiii zeilor. Sunt alcătuite de către oameni.  Încă de pe vremea lui Adam şi-a Evei, omul e supus greşelii. Legea, ca orice creaţie umană, poate conţine o doză variabilă de eroare. În legislaţia românească şi de pretutindeni, erorile ce sfidează Constituţia se cer îndreptate. Dar până la rectificare, trebuie declarată neconstituţionalitatea prevederilor în cauză. Vom examina, acum, o situaţie cu miză importantă!

Decizia Curţii Constituţionale 574/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul local al municipiului Constanţa, a ajuns sub tipar în “Monitorul Oficial” nr. 889/2014.

Noile ştiri juridice spun că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Avocatul Poporului, care a susţinut că, dat fiind că nu deţine un patrimoniu propriu, un consiliu local nu poate fi titular al unui drept de proprietate. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor cu pricina ar putea aparţine, însă, unităţii administrativ teritoriale, respectiv Municipiului Constanţa.

La rândul lui, Ministerul Public a arătat că Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, în calitatea sa de autoritate portuară, prestează activităţi de interes public naţional. Luând în considerare tocmai acest interes naţional, cedarea cu titlu gratuit a acţiunilor deţinute de către stat ar contraveni dreptului de proprietate privată a statului. Operaţiunea criticată, adică transferul, a fost echivalat cu o veritabilă donaţie!

S-a susţinut că titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul sau unităţile administrativ-teritoriale, în vreme ce primarii şi consiliile locale funcţionează doar ca autorităţi ce rezolvă afacerile publice din comune şi oraşe şi prin care se realizează autonomia locală.

În acelaşi timp, s-a arătat că unităţile administrativ-teritoriale constituie persoane juridice de drept public ce posedă capacitate juridică deplină, patrimoniu propriu, fiind titulare ale drepturilor şi îndatoririlor ce izvorăsc din relaţiile cu alte persoane fizice sau juridice. Devenea tot mai clar că trecerea unei părţi din patrimoniul statului către o entitate ce nu poate fi titular de drepturi şi obligaţii şi lipsită de un patrimoniu propriu, precum consiliul local, este de netolerat. Iar invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost de neevitat!

 

Acţiunile au ajuns… unde nu trebuia

La adoptarea Legii nr. 216/2008, se pare că nimeni n-a băgat de seamă caracterul neconstituţional al transferului cu titlu gratuit al celor 1.369.125 de acţiuni, deţinute de stat la Administraţia Porturilor Maritime S.A., către Consiliul Local Constanţa. Dar această lege n-a apărut din neant! Se presupune că la redactarea şi verificarea sa, urmată de aprobare, n-a luat parte doar un singur jurist, ce ar fi putut pretexta că stresul şi oboseala l-au făcut să nu perceapă, pe moment, dimensiunile erorii juridice.

Oricine a avut de-a face, cât de puţin, cu administraţia publică locală poate distinge între consiliul local şi unitatea administrativ-teritorială. Păstrând proporţiile şi făcând abstracţie de atribuţii, ar fi ca şi cum am intenţiona să cedăm un bun valoros statului român, dar finalmente acesta ar ajunge… la Parlament. Nu că parlamentarii, dezinteresaţi material aşa cum îi ştim, ar refuza. Însă intenţia a fost alta!

În actul normativ criticat s-a prevăzut că autoritatea deliberativă locală va exercita toate drepturile şi executa toate obligaţiile ce izvorăsc din calitatea ei de acţionar minoritar la Administraţia Porturilor Maritime. Totuşi, consiliile locale, în calitatea lor de autorităţi deliberative ale administraţiei publice locale nu-s persoane juridice, n-au patrimoniu propriu. Consiliul local are atribuţii de administrare a domeniului public şi privat al comunelor, oraşelor, municipiilor.

Cum spuneam, unităţile administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii) sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din contractele privind gestionarea bunurilor ce aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Consiliul local doar reprezintă unitatea administrativ-teritorială!

Conform ultimelor ştiri juridice, s-a reţinut că transmiterea dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni deţinut de stat, prin Ministerul Transporturilor, către un consiliu local, iar nu către unitatea administrativ-teritorială contravine Constituţiei, prin încălcarea statutului constituţional şi legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi titular de drepturi asupra unui patrimoniu municipal, ci doar să le exercite în numele unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă.

 

Acţiunile statului – pot fi donate ori ba?

Reducerea participaţiei statului la societăţile la care el este acţionar se poate face prin: majorarea de capital social cu aport de capital privat; vânzare de acţiuni; majorarea capitalului social prin aport de capital (în cazul societăţilor aflate-n portofoliul Ministerului Economiei); transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter social. Ori printr-o îmbinare a acestor metode! Însă, printre modurile legale de diminuare a participaţiei statului la companiile naţionale la care acesta e acţionar nu se află şi transferul de acţiuni cu titlu gratuit.

Diminuarea participaţiei statului se poate face prin vânzarea de acţiuni, iar transferul cu titlu gratuit e posibil exclusiv în ceea ce priveşte activele cu caracter social – dispensare, grădiniţe, cantine, baze sportive şi altele. Conform Curţii, transferul de acţiuni deţinute de stat la C.N. Administraţia Porturilor Maritime s-ar putea înfăptui doar prin vânzare, adică privatizare.

Din acest punct de vedere, transferul cu titlu gratuit a 20% din pachetul de acţiuni deţinut de stat la Administraţia Porturilor Maritime S.A. este contrară principiului fundamental al diminuării participaţiei statului în economie, respectiv vânzarea acţiunilor la cel mai bun preţ posibil, în scopul promovării intereselor generale ale societăţii. Statul e dator să respecte Constituţia, să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Că nu se-ntâmplă aşa întotdeauna, e altă poveste!

 

Finalul? Previzibil!

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către Avocatul Poporului a fost admisă. Curtea a constatat că Legea nr. 216/2008 este neconstituţională, pe de-a întregul! Urmarea? Nu poate să fie decât una! Prevederile Legii nr. 216/2008 au fost suspendate de drept pentru 45 de zile. După isprăvirea acestui termen, care a început să curgă la 8 decembrie 2014, efectele legii urmează să înceteze. Iar pachetul de 1.369.125 de acţiuni, adică 20% din capitalul social al C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. – Constanţa, se va întoarce la statul român.

După ce greşelile au fost sesizate, mult prea târziu, a devenit evident că legea n-o să mai aibă zile multe. Dar persistă nedumerirea: la dezbaterea, adoptarea şi promulgarea legii n-a remarcat nimeni caracterul său neconstituţional? Sau dorinţa de a despovăra statul de grija pachetului de acţiuni a fost atât de puternică încât n-a mai contat, pentru nimeni, cum sunt cedate acţiunile şi unde vor ajunge?!