Categories
Articole Contracte Economie Financiar bancar Legislaţie internaţională Protecţia consumatorului

Cum joacă marii jucători: o clauză multidevize într-un pool bancar

negociere-creditV-ați întrebat vreodată ce se întâmplă când zarurile sunt aruncate pe o masă de joc unde se rulează sume fantasmagorice? De ce pentru unii să existe tehnici care să le permită să joace strategii la care noi putem doar să visăm? Ba mai mult, ce putem deduce din jocul greilor care să ne ajute în propriile noastre întreprinderi?

Faptele imaginare ale cazului nostru

Vă prezentăm un caz ipotetic cu multe consecințe practice: domnișoara Xulescu moștenește afacerea familială de făcut covrigi, care cunoaște atât de mult succes încât decide să cumpere societatea maghiară Perec. Societatea domnișoarei, Covrig SRL, contactează banca română R pentru a organiza o masă rotundă cu scopul a monta un credit. XYZ, în calitate de aranjor formează pool-ul bancar, împreună cu banca maghiară M și banca franceză F. Banca R se angajează să împrumute o sumă de 5 milioane de euro, în timp ce Banca M și Banca F vor împrumuta fiecare 2.5 milioane de euro. Convenția de credit care unește cele trei bănci și societatea Covrig desemnează banca XYZ ca agent. Convenția conține o clauză de indexare, deviza de referință fiind euro, iar leul și forintul fiind devize opționale.

Societatea Covrig solicită prima tranșă de credit în euro și următoarele în lei. La momentul rambursării, societatea Covrig vrea să utilizeze ca moneda de plată pentru prima tragere euro-ul. Băncile pretind că plata nu este liberatorie.

Apelul unei dame neajutorate

“Când am văzut-o intrând pe ușă știam că nu o voi putea refuza. Cu niște mănuși lungi până la cot, scoate un portțigaret și îmi povestește cu niște ochi de căprioară cazul său. Înțelegerea ei era limitată, o priveam cum se chinuia să își aducă aminte … Un asemenea cap nu era făcut să conducă un imperiu.

Desigur eu știam că o “masă rotundă” era jargonul pentru un consorțiu, sau reuniunea mai multor bănci pentru a oferi un credit financiar sindicalizat. Greii joacă dur. Avantajul pe care-l obțin este că entitatea nu are personalitate juridică și că existența sa nu este luată în considerare independent în vreun drept. Practic ei sunt cei care creează regulile, atunci când reguli nu există.

Categories
Articole Dreptul de autor Dreptul proprietăţii

Cine mai știe ce este original în epoca digitalului?

copiright“Când Gregor Samsa se trezi într-o dimineață din vise neliniștite, se regăsi în patul său metamorfozat într-un gândac uriaș.”

De data aceasta, Dl. Samsa nu va mai fi personajul “Metamorfozei” lui Kafka. De data aceasta, Dl. Samsa va fi transpunerea conceptului de “originalitate”. Ca orice ființă care la un moment dat era un om, Dl. Samsa căuta în sine semnificații de dat sentimentelor sale și lumii din jur. Decise într-o zi să încerce să se prezinte. Și, ca orice prezentare, perspectiva este cea care îl avantajează cel mai mult.

Perspectiva filosofică a domnului Samsa.

Dl. Samsa își dorea să fie original.

“Dar cum poate să fie un concept original?”, vă întrebați, poate. Trebuie să vă răspundem că este prin conținutul său flexibil. Altfel zis, utilizarea noțiunii de originalitate în domeniul dreptului presupune neapărat că cineva va face o apreciere. Or, dreptul este un domeniu rigid; nu poate exista în absența normelor, securitatea juridică fiind mai redusă de fiecare dată când aprecierea este lăsată în mâinile oamenilor și nu regulii de drept.

Dar cum am fi putut noi să avem un concept de originalitate altfel decât original, mai ales dacă este destinat să servească, în calitate de criteriu, la protecția atâtor manifestări diferite? Brevetul presupune o activitate inventivă, marca trebuie să fie distinctivă, desenele și modele trebuie să fie noi, operele protejate de dreptul de autor trebuie să fie originale, ceea ce la rândul său presupune că bazele de date trebuie edificate în funcție de o alegere originală, iar programele de calculator trebuie să arate în ce anume sunt originale.

Atâtea manifestări … pentru care nu există decât un singur domn Samsa. Se înțelege de la sine că va trebui să se adapteze de fiecare dată la conținutul propriu al fiecărei dintre aceste delimitări, fără ca totuși să ajungă un schizofrenic. Astfel, o absență de definiție într-o legislație ni se pare de preferat. De ce? Pentru că o singură definiție fixă nu ne va permite să vedem în Dl. Samsa un singur suflet. Este imperios necesar să constatăm ca originalitatea cuprinde mai multe aspecte și atunci este mai bine să avem o noțiune fluidă și adaptabilă. Este exact ca în cazul oamenilor: sunt complecși, deci, dacă le definim un singur model de comportament, atunci o persoană care va avea dorințe aparent contradictorii va fi mereu considerată ca un caz patologic. Și, în realitate…orice om are dorințe contradictorii.

Categories
Articole Contracte Financiar bancar Persoane juridice. Societăţi

Debitor vs. Cesiune de pachete de credite. Unde suntem?

cesiunea-creantelorDespre similarități între factoring, cesiunea de creanță și cesiunea de pachete de credite

În 2012, piața de factoring a înregistrat o creștere de 12.8% față de anul precedent. Să ne repetăm această frază vă rog, până când ajungem la semnificația reală.

Să privim o piață în România în creștere. Să ne îndreptăm privirea acum asupra decadenței din jur care permite pieții de factoring să înflorească. De ce decadență ziceți?

Nu încercăm să fim șocanți.

Factoringul, ca și cesiunea de creanță (sau varianta ei derivată: cesiunea de mai multe creanțe rezultate din contracte de credit) se aseamănă cu o “vânzare“.  Adevărul este că orice operație de tipul vânzării implică speculă și nu ar trebui să ne mire perpetua căutare a omului de profituri și beneficii, și atunci de ce să condamnăm factoringul?

Îl condamnăm pentru decadența de care dă dovadă.

În tipologia unei vânzări clasice, dumneavostră ne plătiți un bun, noi vă oferim bunul. Ce se întâmplă însă când plata este însoțită de un termen? Vă dăm bunul azi, ne puteți plăti mai încolo și ne asumăm un risc, căci e posibil să nu ne mai plătiți. Mai vine o criză, o furtună … cauzele sunt diverse.

Dar dacă vă vindem o creanță, practic vă vindem un drept asupra unei persoane, mai ieftin decât valoarea pe care o veți recupera, căci ceea ce ne interesează este să obținem lichidități. Dumneavostră profitați de câștigul reprezentat de diferența între prețuri, dar suportați și riscul unei eventuale neplăți. De aici încolo posibilitățile sunt nelimitate. Realitatea este că în cazul oricărei cesiuni pariem pe viața unei persoane. Este decadent, nu? Regăsim și mai multă decadență în cazul unei operațiuni de factoring sau cesiunea pachetelor de credit, nereglementate încă de lege.

Unde lege nu e, nimic nu e.

Categories
Articole Drept civil Dreptul proprietăţii Financiar bancar Profesii juridice

Faci inginerii financiare cu fiducia? Legea îți permite!

           imagesNe-am început ziua gândindu-ne la beneficiile fiduciei, la această minunată instituție care se anunță pe atât de utilă pentru revitalizarea afacerilor în sistemul românesc pe cât este de răs-comentată și ridicată pe un piedestal ca să ne putem mândri și noi cu ceva…Cu modernitatea dreptului în acest caz, pentru că afaceri de unde?

           Nu suntem experți în ale ingineriei financiare, deși v-am putea spune că suntem la curent cu tot felul de escrocherii din partea mafioților, politicienilor corupți și celorlalte personaje similare. Stând așadar și gândindu-ne la ce manevră să vă descrim în continuare, am găsit o tactică care nu este deloc ilegală. Ba mai mult, ne-am gândit 5 minute. Vă dați seama ce ar reuși să dezgroape prin legi un escroc motivat de câștiguri financiare, dacă se gândește un an?

           În orice caz, în ceea ce privește fiducia, mecanismul e simplu. Avem trei persoane și o convenție:

1) un constitutitor cu niște bunuri sau drepturi pe care vrea să le afecteze unui patrimoniu diferit de al său, prin care practic le va face insesizabile; 

2) un fiduciar, persoana care se va ocupa de administrarea sau conservarea (dacă este vorba de o fiducie-garanție) acestui patrimoniu;

3) un beneficiar oarecare: poate fi chiar constituitorul, fiduciarul sau chiar un terț, după cum ne zice și art.777 NCC;

4) un contract unde se explică tot acest mecanism, necesar pentru înființarea fiduciei. Convenția însă trebuie să conțină o remunerație pentru fiduciar, căci altfel este ceea ce NCC denumește “liberalitate indirectă” în art. 775. Sancțiunea? Nulitate absolută.

           Să mai facem o precizare. Fiducia se poate utiliza pur și simplu, cu scopul administrării bunurilor plasate și eventuala obținere a unui profit, caz în care vorbim de fiducie-gestiune. Se poate însă utiliza și ca garanție pentru un împrumut, o creanță etc, caz în care bunurile rămân imobilizate până la plata sau rambursarea integrală. În acest caz vorbim despre fiducie-garanție, și ea este cea care ne va preocupa în continuare.

 

Nașterea unei mârșăvii într-un spirit materialist

Categories
Articole Financiar bancar Legislaţie internaţională Protecţia consumatorului

Spuse și nespuse despre deschiderea unui cont în străinătate

carduriDivulgatorul vă așteaptă. Pătrundeți vă rog într-o lume pe atât de tehnică pe cât este și obscură și să analizăm cum statele se întrec să-și însușească săracul client, care până la urmă nu are nicio vină … în afară de faptul că nu își plimbă avocatul în permanență după el pentru sfaturi juridice. Dar serios acum … în vâltoarea mondializării, în mijlocul libertății de circulație, de mișcare a capitalelor etc., ne-am aștepta ca soluțiile să fie simple. Ei bine, nu – să vedem de ce:

Un dialog nefericit cu birocrația

Într-o dimineață cu ceață pesimist de engleză la o bancă din Franța, urmează o povestire adevărată:

“Bună ziua. Am nevoie să-mi deschid un cont pentru că vreau să-mi închiriez o locuință și îmi cer garanție.”

“Desigur, avem nevoie de un act de identitate, etc. etc. și de ultima factură de la gaze”.

“Nu pot să vă dau o factură de la gaze. Poate nu m-am exprimat corect. Vreau cont ca să pot locui în țara dumneavoastră, deci nu am încă facturi!”

Categories
Articole Dreptul de autor Dreptul proprietăţii Legislaţie internaţională

Am inventat mașina timpului. Ce facem cu brevetul?

inventionÎnainte de orice, vom călători în timp în 2014, apoi ne întoarcem ca să brevetăm primul avion din metal, funcțional, construit pe această planetă de Aurel Vlaicu! și abia după aceea începem să ne punem probleme despre linii temporale multiple și paradoxuri.

De ce în 2014 spuneți? Atunci celebrăm intrarea în vigoare a Regulamentelor (subliniem aplicabilitatea directă și în România) privind Brevetul Unitar European. Fără alte întârzieri, vi-l prezentăm pe însuși omul zilei, Dl. J. Chronaut.

Strania invenție a Domnului Chronaut.

Personajul nostru se diferențiază de restul inventatorilor, despre care se zice că ar fi “scrântiți” prin lipsa de sentimente. Neavând sentimente, a putut să devină Supraomul lui Nietzsche și fără a fi distras, și-a creat valențe și sisteme etc. Pe scurt, nu a vrut să devină inventator, ci a vrut să îndeplinească clasicele criterii pentru care se acordă un brevet. Vorbim desigur despre originalitate, activitatea inventivă și aplicabilitatea industrială. Calculând la rece, obiectiv, și-a dat seama că doar o astfel de invenție revoluționară ar merita brevetabilitatea. Problema lui din perspectiva relativității timpului era următoarea: cum să-și asigure o protecție absolută.

Categories
Administraţie publică centrală Articole Bugete Dreptul proprietăţii Proiecte şi propuneri legislative

Retrocedări pe puncte: proiect cu soluție miracol sau ce?

licitatieMereu ne-am considerat perceptivi și suntem siguri că și dumneavoastră sunteți. Pentru acest motiv vom înfățișa o scurtă sinestezie, ca atunci când simți izul puturos al legii și simți un cuțit răsucindu-se în rana nevindecată a expresiei “vă bateți joc de noi?”

Este deci vorba de puncte, și ne aducem suspect aminte de cartelele pe puncte din vremea comunismului. Ce coincidență nefericită! În orice caz, proiectul pe care Guvernul își va asuma răspunderea, în ciuda protestelor tuturor, (pentru că unde e proprietate ni se pare normal să intervină Parlamentul), este un subiect de pâine caldă.

Categories
Articole Drept civil Dreptul proprietăţii Legislaţie utilă

NCC despre cum poți deveni propietarul timpului

proprietateaSă ne imaginăm că la un moment dat vor fi construite în România stațiunile de lux despre care deja se vorbește. Cine nu ar vrea să aibă o căsuță de vacanță, frumos amenajată în Delta Dunării sau la munte în Bușteni lângă prestigiosul Castel Cantacuzino?

Noi am fi vrut, dar lipsa de fonduri era problematică…asta până la apariția noii instituții denumite propietate periodică în Noul Cod Civil, articole 687-692. De ce? Propietatea periodică presupune existența unui bun, în exemplul nostru o vilă, pentru care plătești o sumă derizorie ca să devii propietar. Pare ideal, însă există și un șpil: mai sunt încă zece persoane care sunt propietare ca și tine. Legile ne spun însă că nu este vorba despre copropietate în sensul clasic, căci drepturile sunt depline, ci de o “împărțire a timpului”.

Cum vine deci? În principiu, fiecare propietar al locuinței are un anumit timp alocat pentru a se bucura de bunul său, așadar contrapartea prețului de nimic este că dacă depășești timpul negociat cu ceilalți propietari, te pot da afară din casă.

Categories
Articole Drept civil Dreptul proprietăţii

Tragica lege aplicabila succesiunii in NCC

3879354932_1e77656ac8_z(1) Trăim în epoca de aur a “fără frontiere”-lor. Cu libertatea de circulație în Uniunea Europeană, din ce în ce mai mulți români părăsesc patria mamă pentru studii sau muncă. Acest “modus operandi” pune în dificultate formula tradițională folosită de către state, pentru a-și aduna subiecții sub o aceeași lege. Că doar de ce să nu urmărim un om cu legea pentru simplul fapt că a avut nenorocul să se nască într-o țara mai degrabă decât în alta? Și cum statul te urmărește până după moarte…

Ultima dorință a Domnului Jean Filipesco.

Intelectual de fel, cu multe cărți publicate în Franța, Dl. Jean își aducea aminte de copilăria petrecută pe plaiurile mioritice. Diagnosticat cu cancer, se hotărî să-și petreacă restul zilelor de viață aproape de ethos, drept pentru care își mută rezidența în România. Două luni și infirmierele atârnau steagul de doliu în fața casei; două luni și rudele urmau să moștenească colosala avere a domnului Jean. Totul s-a petrecut precum era normal: intervenția armatei de avocați, somarea tuturor celor interesați pentru citirea testamentului și desigur contestarea în fața instanțelor românești de către fiul nelegitim al domnului Jean, presupus conceput în una dintre călătoriile sale în spațiul transilvănean. Interesații însă pot fi împărțiți în partea franceză și partea română. Cum se procedează conform Noului Cod Civil? Așa se întreabă toată lumea de fapt. Domnul Jean însă nu și-a pus decât problema unei împărțiri conform propriilor valori în redactarea testamentului său olograf.