Author Archive

Una dintre principalele modificări care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018 viza pensiile de serviciu la care au dreptul anumite categorii de români (militarii, deputații, senatorii etc.). Pensia este un drept pe care îl primesc românii care au contribuit de-a lungul vieții la sistemul asigurărilor sociale. Cei care primeau pensia de serviciu o puteau cumula cu pensia primită de la stat, astfel încât se ajunsese ca anumiți români să primească două pensii (de la stat și de serviciu).

Prin OUG nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale publicată în Monitorul Oficial 1010 din 20 decembrie 2017 s-a decis că pensia de serviciu nu mai poate fi cumulată cu cea de la stat, beneficiarul fiind obligat să aleagă pe care dorește să o primească. Doar că prin OUG 116/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 1043 din 29 decembrie 2017 s-a decis să se abroge această prevedere înainte de aplicarea ei. Modificările și completările aduse de OUG 103/2017 se vor aplica de la 1 ianuarie 2018. Mai mult …

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Au fost și sunt numeroase cazuri în care părinții cu copii care suferă de boli grave aleg să îi trateze în străinătate convinși fiind că acolo se pot vindeca și duce o viață normală. Numeroasele situații în care sunt alese spitalele din străinătate în detrimentul celor de la noi ne arată radiografia unui sistem sanitar românesc incapabil să își trateze pacienții.

Părinții aflați cu copiii în spitalele din străinătate au solicitat concediu medical pentru a sta cu micuții, însă s-au lovit de birocrația românească care le impunea prezența obligatorie în fața medicilor români pentru  a primi dreptul la concediu medical. Astfel de situații absurde trebuiau stopate și era cazul ca legiuitorul să adopte anumite reglementări care să ușureze accesul părinților aflați în astfel de situații la dreptul la concediu medical. Mai mult …

Legea prevede faptul că soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată.

În plus, copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, și în procentele prevăzute de lege, în funcție de numărul de urmași. Mai mult …

Lei

Începând cu 1 ianuarie 2018 legiuitorul a eliminat contribuțiile de asigurări pentru șomaj și contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale care erau datorate de angajatori. Față de aceste prevederi se impunea modificarea legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, deoarece lipsa unor corelări legislative ar duce la imposibilitatea stabilirii stagiului de cotizare pentru categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj și pentru cele care se asigură facultativ în acest sistem și la imposibilitatea acordării indemnizației de șomaj persoanelor îndreptățite să primească acest drept. Mai mult …

Dispozițiile legale privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevedea în 2009 că intră în competența ordonatorilor de credite soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă.

Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite urmând ca ordonatorii de credite să soluționeze contestațiile în termen de 10 zile. Împotriva măsurilor dispuse persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației. Mai mult …

Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.

Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul  judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului. Mai mult …

Pentru a-și asigura un trai mai bun, mulți români au luat în ultimii ani drumul străinătății preferând să își ofere forța de muncă unor străini decât să rămână în țară. Lipsa locurilor de muncă, salariile nemotivante și dorința de a le asigura copiilor un trai mai bun decât au avut ei, i-au determinat pe români să plece din țară.

Statisticile arată că în prezent muncesc peste hotare între 3 și 4 milioane de români majoritatea alegând să lucreze în Italia, Spania sau Germania. Ținând cont de numărul impresionant de români care se află în afara granițelor, se impunea adaptarea legislației în materia firmelor care plasează forța de muncă românească în străinătate. Mai mult …

Cel puțin la nivel teoretic este recunoscut faptul că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Tot prin Constituție s-a prevăzut faptul că răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Sunt cazuri în care o persoană este arestată preventiv în mod abuziv sau este achitată în cursul unui proces penal. Problema care a generat practică neunitară a fost aceea de a ști dacă caracterul nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal dă dreptul la despăgubiri și trebuie să fie sau nu constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia și dacă hotărârea judecătorească de achitare poate sau nu să constituie temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. Mai mult …

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente. Mai mult …