Categories
Cooperare şi relaţii cu alte state Legislaţie internaţională Ştiri

Asistenţa juridică la nivel comunitar

UE

Dreptul la asistență juridică permite celor care nu au suficiente resurse financiare să facă față costurilor unui proces , să fie reprezentați juridic. Sisteme de asistență juridică există în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), atât în procesele civile, cât și în procesele penale.

Asistenţa juridică în procesele civile

În toate statele membre ale UE există un sistem de asistență juridică. În cazul în care sunteți parte într-un litigiu cu o societate, o persoană care practică o profesie liberală, un angajator sau o altă persoană în țara de reședință și nu aveți suficiente resurse financiare pentru a intenta o acțiune în instanță, puteți solicita asistență juridică în temeiul reglementărilor național.

Atunci când sunteți parte într-un litigiu cu o societate, o persoană care practică o profesie liberală, un angajator sau o altă persoană care nu e cetăţean european și nu aveți suficiente resurse financiare pentru a intenta o acțiune în instanță, puteți solicita asistență juridică în litigii transfrontaliere.

Categories
Dreptul muncii Piaţa muncii Ştiri

Informaţiile pe care trebuie să le primească angajatul la angajare

descărcare (8)

Orice persoană selectată în vederea angajării trebuie să fie informată cu privire la un anumit minim de informaţii esenţiale.

Conform Codul Muncii, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la:  denumirea angajatorului; locul de munca pentru care a optat  sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; functia/ocupaţia conform specificatiei Clasificarii ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului; criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului; riscurile specifice postului; data de la care contractul urmează să îşi producă efectele; în cazul unui contract de munca pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;  durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; durata normala a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; indicarea contractului colectiv de munca ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului şi durata perioadei de probă.

Este important de ştiut faptul că, în cazul în care se modifică unul dintre aspectele enumerate mai sus, va fi întocmit un act adiţional în care vor fi menţionate modificările aduse.

Categories
Social Ştiri

20 mai. Ziua alegerilor libere

triumf

 

Astăzi se împlinesc 26 de ani de la primele alegeri libere din istoria României.

Pe 20 mai 1990, la nici şase luni de la prăbuşirea comunismului, românii au fost chemaţi la primele alegeri libere. Bilanţul campaniei electorale prezidenţiale şi parlamentare din anul 1990 este de 15.000 de minute de emisiuni electorale, 213 mitinguri şi 473 de întruniri electorale. Campania a fost marcată de violențe care au făcut înconjurul lumii, dar a fost plină şi de promisiunile candidaţilor. Punctul culminant a fost dezbaterea electorală din 17 mai 1990.

La 17 mai 1990, cele 17,2 milioane de alegători au avut ocazia să urmărească prima dezbatere prezidenţială din istoria României. În urma unor negocieri minuţioase, au apărut în faţa electoratului cei trei candidati la funcţia de preşedinte al României: Ion Iliescu, din partea FSN, Radu Câmpeanu, din partea PNL, si Ion Raţiu, din partea PNŢCD.

După două luni de campanie electorală, 17 milioane de români erau invitaţi la urne. Prezenţa enormă la vot a făcut ca programul mai multor secţii de votare să fie prelungit până spre miezul nopţii. A fost pentru prima şi singura dată în istoria de după 1989 când un candidat prezidenţial a câştigat alegerile din primul tur.

Tehnic vorbind, pe 20 mai 1990, s-a ales primul preşedinte al României, ales majoritar în adevăratul sens al cuvântului.

Categories
Dreptul muncii Piaţa muncii Ştiri

Învoirea salariatului

Santier-constructii2[1]_144F1AD5067F4C1B99721FB40145BE08

 

Învoirea salariatului este o situaţie des întâlnită de angajatori şi salariaţi şi este important să elucidăm unele aspecte.

Aceată situaţie nu are reglementare în C. Muncii sau în alt act normativ ci îşi întemeiază legalitate pe principiul libertăţii de voinţă a părţilor.

În baza principiului libertăţii de voinţă a părţilor contractului individual de munca, învoirea se acordă de către angajator, atunci când este de acord cu solicitarea salariatului de a lipsi temporar de la locul de munca în vederea rezolvării unor interese personale.

Învoirea  nu suspenda contractul de muncă al salariatului şi nu se înregistreaza în Revisal.

În zilele în care salariaţii vor fi învoiţi, ei vor fi pontaţi “învoit” şi îşi vor primi salariul fără niciun fel de reţinere.

Salariatul trebuie să înainteze angajatorului o cerere de învoire iar acesta, dacă este de acord, o va aproba. În cerere se vor specifica ziua sau orele solicitate şi motivele învoirii.

Salariatul îşi va primi drepturile băneşti pe zilele în care este învoit, indiferent dacă a fost învoit o oră, două ore sau întreaga zi. Acesta va stabili de comun acord cu angajatorul şi modul de recuperare a timpului de lucru pentru care a fost învoit.

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

Invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială

56c737f77a4c692852338f3da

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în cazul încălcării normelor de competenţă teritorială relativă aceasta poate fi invocată doar de către pârât şi numai prin întâmpinare sau dacă întâmpinarea nu e obligatorie cel mai târziu la primul termen de judecată.

Potrivit art. 129 alin. (3) C. procedură civilă, instanţa nu poate să invoce din oficiu excepţia, tocmai datorită faptului că ea este o excepţie relativă.

Nici reclamantul nu este în drept să invoce această excepţie deoarece, potrivit art. 130 alin. (3) C. Procedura civilă, în cazul în care necompetenţa nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei.

Trebuie să facem diferenţa între cazurile de competenţă teritorială relativă şi cele exclusive. În cazurile de competenţă teritorială exclusivă instanţa poate invoca din oficiu această excepţie. Ca exemple de competenţa exclusivă putem enumera cererile privitoare la drepturile reale imobiliare care se introduc doar la instanţa în a cărei circumscripţii este situat imobilul, sau în materie de moştenire acestea fiind de competenţa exclusivă a instanţei celei din urmă domiciliu al defunctului. Cazurile de competenţă teritorială sunt prevăzute în Capitolul II din C. Procedură civilă.

Categories
Drept penal Ştiri

Legea penala mai favorabilă

jst

Curtea de apel Galaţi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Problema supusă atenţiei vizează cazul infracţiunilor în formă continuată care potrivit legii penale noi nu mai îndeplinesc condiţiile de reţinere a unei infracţiuni continuate ci pe cele ale unui concurs de infracţiuni. În situaţia de mai sus, se va avea în vedere maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea continuată  sau pedeapsa maximă ce ar rezulta în urma aplicării dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: ” În aplicarea dispoziţiilor art.6 din Codul penal, în cazul unei infracţiuni în formă continuată care potrivit legii penale noi nu mai îndeplineşte condiţiile de existenţă ale infracţiunii continuate, ci condiţiile concursului de infracţiuni, instanța se raportează la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, iar nu la pedeapsa maximă ce ar rezulta prin aplicarea dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni conform legii penale noi”.

În cazul în care după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definite  şi până la executarea pedepsei a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de noua lege, se reduce la acel maxim.  În cazul de faţă, instanţa trebuie să se raporteze la dispoziţiile sancţionatorii  prevăzute de noua lege, ale infracţiunii continuate sau ale concursului de infracţiuni? Aşa cum a stabilit instanţa, trebuie să se aibă în vedere maximul special al infracţiunii continuate, care constă în pedeapsa închisorii sau amenzii la care se poate adăuga un spor de maxim trei ani în cazul închisorii sau de până la o treime din maximul special al amenzii.

Această decizie uniformizează practica instanţelor în aplicarea legii penale mai favorabile după ce s-a pronunţat o sentinţă definită iar acestea trebuie să aibă în vedere reducerea pedepselor până la maximul special care poate fi acordat potrivit noilor prevederi legislative.

Categories
Drept penal Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Proiect de lege. Pedeapsă cu închisoare pentru inaugurarea autostrăzilor în scop electoral

2096___DSC6714

Proiectul de modificare a Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în M.Of. nr. 12/1995, a fost adoptat în Senat, în data de 9 mai, şi a fost trimis pentru analiză către comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

În expunerea de motive a deputaţilor se prevede că această modificare este necesară pentru a se elimina practicile periculoase de inaugurare a unor lucrări de construcţii fără recepţia adecvată.

Propunerea, prevede că inaugurarea construcţiilor finanţate din fonduri publice fără efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani. Pedeapsa creşte până la 15 ani dacă scopul inaugurării este unul electoral, după modelul autostrăzii demolate Orăştie-Sibiu.

În ultimul timp,  au existat mai multe inaugurări de construcţii şi lucrări publice în perioade electorale, înainte de recepţia lor conformă, şi, cel mai grav, cu punerea în pericol a cetăţenilor care le-au utilizat. Având ca exemplu autostrada Orăştie-Sibiu, inaugurarea prematură a dus la efecte negative: lucrările au fost executate în mod greşit şi sub presiune, românii au circulat pe un drum nesigur, iar costurile demolării şi reparaţiei vor fi enorme.

Această propunere e întâmpinată cu succes, aleşii vor fi contrânşi, va pune în prim plan siguranţa populaţiei şi va obliga constructorii să se supună rigorilor legii.

Categories
Dreptul muncii Ştiri

Imprescriptabilitatea acţiunii în constatarea dreptului la încadrarea în grupele de muncă

Santier-constructii2[1]_144F1AD5067F4C1B99721FB40145BE08

Potrivit unei decizii recente a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor pct. 6 – 8 şi 12 din Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990, instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării acestui act normativ, a încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969 – 1 aprilie 2001, după caz, în grupele I sau II de muncă.

Întrebările care revin din această decizie sunt: Aceasta este o acţiune în constatare obişnuită?, Este prescriptibilă sau nu această acţiune?

Ca urmare a sesizărilor formulate, printr-o decizie s-au lămurit şi aceste aspecte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 Cod procedură civilă, art. 111 Cod de procedură civilă din 1865, art. 2502 Cod civil, respectiv art. 268 alin. 2 din Codul muncii, republicat, acţiunile în constatarea dreptului la încadrarea în grupe de muncă conform dispoziţiilor Ordinului nr. 50/1990 intră în categoria acţiunilor în constatare de drept comun şi sunt imprescriptibile.

Având în vedere această decizie, partea interesată poate solicita oricând instanţei de judecată, încadrarea muncii prestate în una cele doua grupe de muncă, această acţiune fiind imprescriptibilă.

Această decizie reintregeşte clarificările care au intervenit din partea instanţei în ceea ce priveşte dreptul la încadrarea în grupele de muncă.

Categories
Drept penal Ştiri

Prescripţia acţiunii în despăgubiri în cazul unui accident de circulaţie

justitie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra unei chestiuni de drept ce prevede data de la care curge prescripţia acţiunii în despăgubiri în cazul unui accident de circulaţie.

Coloborând dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 şi art. 998-999 C.civil  data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune în cazul stabilirii răspunderii civile delictuale pentru fapta unei persoane care a cauzat alteia un prejudiciu printr-un accident de circulaţie  soldat cu decesul unei persoane, este momentul la care partea ce pretinde despăgubirile a cunoscut existenţa prejudiciului şi persoana vinovată.

Înalta Curte a precizat că, dreptul material la acţiune, în mod obiectiv nu putea să aibă ca punct de plecare data producerii accidentului, pentru că acesta intervine numai după ce persoane calificate, prin măsuri şi mijloace ştiinţifice pot preciza cu certitudine modalităţile de producere a accidentelor de circulaţie, vinovăţii cât şi persoanele răspunzătoare. În aceste condiţii, data curgerii prescripţiei nu poate fi cea a producerii accidentului, ci numai data cunoaşterii concluziilor organelor de specialitate, ca rezultat al cercetării penale finalizate cu sesizarea instanţei penale, care stabileşte autorul şi culpa sa în determinarea faptului prejudiciabil.

Astfel, după ce s-au stabilit persoanele vinovate şi s-au prezentat concluziile organului de cercetare penală începe să curgă şi termenul de prescripţie a acţiunii în despăgubiri. Persoană interesată să obţină despăgubiri trebuie să ţină seama de acest aspect şi să solicite până la finalul termenului acest drept, în caz contrat riscă ca acţiunea lui să fie inadmisibilă pe motivul prescriptibilităţii.

Categories
Dreptul muncii Piaţa muncii Ştiri

Daune morale acordate angajatului

calcul_bani_45654033055_86598400_99891300_62817400

În cazul în care s-a contestat în instanţă decizia disciplinară de desfacere a contractului individual de muncă, iar instanţa a dispus anularea deciziei, aceasta atrage implicit repunerea părţilor în situaţia anterioară cu obligarea la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate precum şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Pe lângă acestea, angajatorul este obligat şi la plata de daune morale.

Aceste dispoziţii îşi găsesc motivarea în faptul că, angajatul, ca urmare a desfacerii abuzive a contractului de munca a suferit un prejudiciu moral care constă în perioada de timp în care a fost supus stresului. Disfuncţionalităţile create în viaţa sa au fost produse de măsurile dispuse de angajator.

Daunele morale se pot acorda în cazul în care se constată reaua credinţă în relaţia cu salariatul, iar sancţiunea reprezintă un abuz de putere din partea angajatorului.

Ca urmare a abuzului exercitat de angajator, angajatul poate suferi un prejudiciu generat de suferinţele psihologice: tulburare de anxietate, disconfort emotional şi comportamental.

În concluzie, în cazul anulării deciziei, se pot cumula drepturile salariale cuvenite angajatului, salariile indexate până la data pronunţării hotărârii, cu daunele morale dispuse de instanţă.