Author: Diana Jitaru

Categories
Articole Drept penal

Sunt constituţionale prevederile cu privire la începerea urmăririi penale doar cu privire la faptă?

images (29)

Potrivit legislaţiei curente, urmărirea penală nu se mai poate începe direct faţă de o anumită persoană nici în situaţia în care aceasta este indicată în actul de sesizare.

Începerea urmării penale se dispune  in rem, aceasta este o  expresie latină folosită pentru a desemna împrejurarea că efectele unor acte sau măsuri procesuale se referă numai la faptă

Codul de procedură penală instituie caracterul obligatoriu al începerii urmăririi penale anterior efectuării oricăror acte de cercetare.

Aceasta nouă așezare a concepției privind limitele și fazele urmăririi penale răspunde unor exigențe ținând de observarea strictă a principiului legalității; instituția actelor premergătoare, din vechea reglementare, nu răspundea în totalitate acestora (în principal întrucât permitea strângerea de probe în afara procesului penal), iar ponderea pe care, în practica organelor de urmărire penală, a cunoscut-o utilizarea acestei instituții a creat necesitatea instituirii unei reglementări care să nu mai permită desfășurarea vreunei activități specifice urmăririi penale în afara unui cadrul procesual bine definit.

Continue reading “Sunt constituţionale prevederile cu privire la începerea urmăririi penale doar cu privire la faptă?”
Categories
Fiscalitate Ştiri

S-a modificat noţiunea de exportator. Ce schimbări aduce asupra activităţii dumneavoastră referitor la TVA?

images (20)

Noul Cod vamal al Uniunii (“CVU”) aduce noutăți în privința noțiunii de exportator. Astfel, din punct de vedere vamal, noțiunea de exportator a fost restricționată la persoanele stabilite pe teritoriul UE care au competența de a stabili dacă mărfurile vor fi transportate către o destinație din afara teritoriului vamal al Uniunii.

Noua definiție ridică întrebări pentru operatorii economici nestabiliți în Uniune care conform vechiului Cod Vamal Comunitar, puteau să acționeze ca exportatori (de exemplu, o companie din Elveția care deținea un stoc în România și exporta aceste bunuri, atunci când era necesar).

Comisia Europeană a publicat recent un ghid cu privire la definiția de ”exportator” în CVU, pentru a clarifica dacă este posibil pentru societățile stabilite în afara UE să efectueze exporturi din Uniunea Europeană. Conform acestui ghid, în cazul în care persoana care dispune de mărfurile de export nu se califică drept un ”exportator”, poate exporta în continuare bunuri din Uniune dacă:

– desemnează un reprezentant vamal indirect stabilit în UE pentru derularea operațiunilor de export;

– prin relații contractuale stabilește o terță parte stabilită în UE pentru derularea operațiunilor de export.

Continue reading “S-a modificat noţiunea de exportator. Ce schimbări aduce asupra activităţii dumneavoastră referitor la TVA?”

Categories
Dreptul muncii Ştiri

Nu îndeplineşti obiectivele de performanţă, poţi să fii concediat?

lc

Este posibil ca angajatorul să dispună concedierea pe acest motiv însă sunt anumite proceduri pe care trebuie să le respectăm pentru a dispune concedierea salariatului pentru necorespundere profesională ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor de performanţă.

Legea prevede că obiectivele de performanţă impuse salariatului trebuie să fie realiste şi rezonabile. Dacă nu sunt realiste şi rezonabile, angajatul poate contesta pe cale judiciară decizia angajatorului.

Obiectivele de performanţă trebuie să respecte anumite reguli, şi anume:

– să fie incluse în contractul individual de munca sau prin act adiţional cu clauza de obiectiv.

– obiectivele de performanţă sunt unice, de la un salariat la altul. Acestea nu se includ în regulamentul intern. Ele se includ în contractul individual de munca şi se pliază pentru fiecare salariat în parte.

Cu alte cuvinte, obiectivele de performanţă trebuie acceptate de salariat. Nu vor fi statornicite prin decizie unilaterală a angajatorului deoarece se va pune problema consecinţelor nerealizării lor.

Concedierea pentru necorespundere profesională se dispune după evaluarea periodică a salariatului. Doar datele concrete pot determina începerea demersurilor pentru a concedia un salariat care nu îşi îndeplineşte obiectivele asupra cărora s-a convenit de comun acord.

Categories
Dreptul muncii Ştiri

Ştii pănă când se poate revoca decizia de concediere?

images (51)

Conform minutei publicate,  Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis, în şedinţa din 13 iunie 2016, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 10150/99/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea art. 55 lit. c) şi art. 77 din Codul muncii, decizia de concediere poate fi revocată până la data comunicării acesteia către salariat, actul de revocare fiind supus exigenţelor de comunicare corespunzătoare actului pe care îl revocă (decizia de concediere).

Dacă interpretăm aceste dispoziţii putem deduce că după comunicarea deciziei de concediere salariatul va lua act de aceste dispoziţii iar în cazul în care vrea sa conteste decizia o va putea face în instanţă. Odată comunică, decizia îşi produce efectele depline iar salariatul trebuie să ia act de efectele pe care le produce.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Funcţionarilor publici li se aplică acelaşi regim juridic aplicabil aleşilor locali?

jud4

Persoanele condamnate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni nu pot exercita o funcţie publică iar în cazul în care se află în exercitarea funcţiei şi sunt condamnate penal, raporturile de serviciu încetează de drept.

În cazul în care o persoană a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face incompatibilă exercitarea funcţiei, nu poate ocupa o funcţie publică.

S-a constatat că există diferenţe şi neconcordanţe între prevederile legislative. În timp ce Legea nr 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în art. 54 lit. h), nu face menţiune dacă hotărârea de condamnare este definitivă sau nu, în Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali în art. 9 alin. 2 lit. f) se specifică faptul că hotărârea este definitivă. Acestea au fost considerentele pentru care s-a sesizat Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Continue reading “Funcţionarilor publici li se aplică acelaşi regim juridic aplicabil aleşilor locali?”
Categories
Drept penal Ştiri

Dosarul revoluției se va redeschide

ICCJ 2

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, luni, decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției.

Judecătorii de la instanța supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General și au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluției.

Numeroase motive au fost invocate pentru susţinerea acestei decizii.

S-a constatat că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărți, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente și mărturii extrem de importante în economia anchetei.

Continue reading “Dosarul revoluției se va redeschide”
Categories
Drept penal Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Proiect de modificare a prevederilor plângerii prealabile

images (32)

Două propuneri legislative pentru modificarea art.16 din Codul de procedură penală respectiv, a art. 158 din Codul penal se află în dezbateri la Senat.

Se propune ca retragerea plângerii prealabile să poată împiedica punerea în miscare și exercitarea acțiunii penale, numai în cazul în care retragerea plângerii prealabile a fost însușită de procuror.

Se susţine din datele prezentate de Ministerul Justiției că în anul 2014 s-au înregistrat 11.937 de plângeri pentru loviri și acte de violență pentru care au existat doar 276 de condamnări definitive; un factor care a contribuit la acest număr disproporționat de condamnări fiind faptul că victimele își retrag plângerea.

Continue reading “Proiect de modificare a prevederilor plângerii prealabile”
Categories
Ştiri

Curtea Constituţională este supusă presiunii de către procurorul şef DNA

images (26)

Uniunea Națională a Judecătorilor din România a solicitat public procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, precum și liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curții Constituționale înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu, reglementat de Legea nr. 78/2000.

Declarațiile doamnei procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, potrivit cărora o decizie a CCR în privința abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susținut de DNA ar fi ”o încetare a luptei anticorupție în România” și ”un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupția, nu mai trebuie să luptăm cu corupția, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»”, reprezintă o formă de presiune asupra Curții Constituționale care e neconformă cu statutul de magistrat și principiul separației puterilor în stat.

În baza acestor afirmaţii repetate prin diverse mijloace de comunicare în masă, amplificate apoi de diverşi formatori de opinie, cetăţenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupţie, acesştia ajungând sî facî petiţii pentru a cere CCR să decida în modul dorit de DNA.

DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituţional, Curţii Constituţionale cu privire la abuzul în serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curţii ieşind din cadrul democratic.

A cere Curţii Constituţionale să pună deoparte Constituţia şi să nu examineze cauza cu care este sesizată înseamna pur şi simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţa publică, nu în baza legii.

În România, fiecare cetăţean este egal şi se supune în faţa legii, legea fundamentală fiind Constituţia, iar Curtea Constituţională este ”garantul supremaţiei Constituţiei”. Pentru a avea un stat de drept funcţional în România, fiecare cetăţean şi instituţie trebuie să respecte acest cadru legal instituit de Constituţie.

Categories
Salarizare Ştiri

Salarii mai mari pentru bugetari!

56b849c3682ccf174211404f

Aproximativ 650.000 de salariați din cadrul tuturor familiilor ocupaționale vor beneficia, începând cu luna august 2016, de efectele restructurării sistemului de salarizare pentru personalul bugetar, prin aprobarea Ordonanței de Urgență care modifică și completează OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Subiectul salarizării bugetarilor a fost unul dezbătut intens în ultima perioadă de către Guvern şi partenerii sociali. Iar ca urmare a întâlnirilor repetate dintre reprezentanţii Executivului şi cei ai tuturor familiilor ocupaționale, Ministerul Muncii a lansat recent, în dezbatere publică, Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Guvern, ceea ce înseamnă că, pentru a intra în vigoare, mai are nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial.

Continue reading “Salarii mai mari pentru bugetari!”
Categories
Organizare judiciară Ştiri

Instanţele militare ar putea fi desfiinţate

downloadrt

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este oportună desfiinţarea instanţelor militare.

Conform acestuia desființarea instanțelor militare se impune din cauză că judecătorii militari nu îndeplinesc garanțiile de independență și imparțialitate iar un alt motiv pentru care se consideră necesară desființarea instanțelor militare este activitatea foarte redusă, care implică resurse bugetare inutile, pentru eficientizarea activității sistemului judiciar propunându-se ca schemele de personal să fie transferate instanțelor civile.

Existența instanțelor militare este apreciată ca fiind “mai degrabă o moștenire a sistemului dictatorial comunist decât o realitate necesară actualului context social, economic și politic”, în condițiile în care după 1990 au fost demilitarizate o serie de categorii profesionale, un exemplu în acest sens fiind polițiștii.

Continue reading “Instanţele militare ar putea fi desfiinţate”