Categories
Organizare judiciară Ştiri

Expirarea mandatului membrilor CSM

jud4

Curtea Constituțională a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu următorul conținut:„Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. […]”.

Având în vedere trăsătura Consiliului Superior al Magistraturii de organism colegial, mandatul membrilor săi expiră la împlinirea termenului de 6 ani, deci la aceeaşi dată pentru toţi membrii. Cu alte cuvinte, persoanele care dobândesc calitatea de membru al Consiliului pe parcursul termenului de 6 ani, ocupând un loc vacant în cadrul organismului colegial, îşi vor îndeplini atribuţiile legale şi constituţionale de la data validării sau alegerii în funcţie, după caz, pentru restul de mandat rămas până la expirarea acestui termen. Orice interpretare contrară, în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi validat sau ales pe un mandat întreg de 6 ani, care curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri, este neconstituţională.

Din aceste considerente cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 sunt constituţionale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Propunere de directivă în ceea ce priveşte secretul comercial

downloaed

Consiliul UE a propus o directivă de stabilire a normelor pentru protecţia secretelor comerciale şi a informaţiilor confidenţiale aparţinând intreprinderilor din UE.

Propunerea stabilește măsuri comune de combatere a dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a secretelor comerciale și urmărește să asigure buna funcționare a pieței interne.

În sensul directivei, „secret comercial” înseamnă informațiile care îndeplinesc toate cerințele următoare: sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Procedura de înscriere în cartea funciară poate fi stabilită de directorul Agenţiei Naţionale?

imageResize

Înscrierile în cartea funciară, intabularea, înscrierea provizorie şi notarea se fac respectându-se prevederile legale.

În legislaţie, cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.

Tocmai aceste prevederi au făcut obiectul sesizării Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii/neconstituţionalităţii acestora.

Motive invocate

Potrivit textului criticat, art. 24 alin.(2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, procedura de  înscriere în cartea funciară este reglementată şi prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Categories
Achiziţii publice Ştiri

Noi reguli de aplicare în timp a căilor de atac în cazul achiziţiilor publice

images (15)

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 393/23.05.2016, a fost publicată Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, dispoziţiile acestei legi se aplică „numai contestaţiilor/cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare”, iar potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol „contestaţiile/cererile/plângerile aflate în curs de soluţionare la Consiliu/instanţa de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluţionate în condiţiile şi cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse”.

Categories
Fiscalitate Ştiri

Se modifică Codul de procedură fiscală!

media-143289026393635700

Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Propunerile de modificare au ca motive, transpunerea legislaţiei europene la nivel naţional şi clarificarea unora dintre instituţiile juridice susceptibile de interpretare, şi, prin urmare, o mai corectă aplicare a Codului.

Propunerille de modificare se referă la:

  • Înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal

Se propune exonerarea contribuabilului/plătitorului de la obligaţia de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situaţia în care domiciliul sau sediul social coincide cu domiciliul fiscal, având în vedere că administrația fiscală deține aceste date ca urmare a fluxurilor zilnice ale schimbului de informații realizate electronic cu ONRC.

Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

Stabilirea valorii obiectului cererii de judecată, sub lupa Curţii Constituţionale

lc

Conform legislaţiei în vigoare, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani.

Art. 194 lit. c) C.procedură civilă prevede că trebuie să se arate şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, în cazul în care obiectul cererii este evaluabil în bani.

Aceste dispoziţii vin în contradictoriu, pe de o parte se prevede posibilitatea evaluării obiectului după preţuirea reclamantului şi pe de altă parte se prevede obligativitatea arătării modului de calcul prin care s-a ajuns la această valoare.

În acest sens s-a formulat şi o excepţie de constituţionalitate care a fost soluţionată prin Decizia nr. 230/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 412 din data de 01.06.2016.

Categories
Financiar bancar Ştiri

Noţiunea de consumator în opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

images (14)

De cele mai multe ori  după ce analizăm un contract de credit suntem în imposibilitatea de a înţelege anumiţi termeni, aceştia au o formulare prea vagă şi se interpretează la modul general.

Acesta a fost şi motivul pentru care ÎCCJ prin Decizia nr. 441/2016 s-a pronunţat asupra noţiunii de consumator.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în sensul Directivei nr. 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, prin ,,consumator” se înţelege orice persoană fizică sau juridică care, în cadrul contractelor care intră sub incidenţa directivei, acţionează în scopuri care se află în afara meseriei, a domeniului de afaceri sau a profesiunii sale. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa acestei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale sau liberale.

Un caz practic în aplicarea acestor prevederi, a reţinut Înalta Curte. Persoana fizică ce a încheiat cu o bancă mai multe contracte de credit în scopul refinanţării altor credite dobândite de la o altă bancă şi al obţinerii de împrumuturi în vederea dobândirii de imobile pe care, apoi, le-a închiriat, nu poate fi inclusă în categoria consumatorilor protejaţi de Directiva nr. 93/13/CEE şi de Legea nr. 193/2000.

Categories
Drept civil Persoane juridice. Societăţi Ştiri

Persoanele juridice pot fi reprezentate în faţa instanţei tot de persoane juridice?

images ()

Art. 84 alin. (1) C. procedură civilă a ridicat anumite neclarităţi în interpretarea lui. Acesta prevede faptul că persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat.

Problemele care s-au ridicat se referă la posibilitatea de a se permite reprezentarea convenţională a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată printr-un mandatar persoană juridică, inclusiv formularea cererii introductive de instanță printr-o astfel de persoană juridică, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 9/2016  publicată în Monitorul Oficial nr. 400/26.05.2016, a lămurit aceste aspecte. Conform deciziei în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Analizând decizia Curţii deducem faptul că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permit reprezentarea convențională a persoanelor juridice prin mandatar persoană juridică, iar persoana juridică poate fi reprezentată doar prin avocat sau consilier juridic ales conform legii.

 

Categories
Articole Drept penal

Momentul până la care poate interveni împăcarea părţilor

images (1)

Conform art. 159 alin. (3) C.penal, împăcarea părţilor produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi aceasta trebuie să aibă loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.

Tocmai aceste dispoziţii au făcut obiectul sesizării Curţii Constituţionale prin care se solicită constatarea constituţionalităţii/neconstituţionalităţii limitării momentului până la care poate interveni împăcarea părţilor.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 214/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 407/30.05.2016 s-a soluţionat această problemă de aplicare a legislaţiei.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Se susţine că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora împăcarea produce efecte dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei, încalcă principiile constituţionale privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi folosirea căilor de atac.

Categories
Drept civil Ştiri

Proba prejudiciului moral

222438maxim

De multe ori, în anumite situaţii, prejudiciile aduse nu sunt doar de natură patrimonială ci şi morale, iar persoana vătămată are dreptul de a fi despăgubită de întregul prejudiciu care i s-a cauzat, indiferent de natura lui.

În cazul prejudiciului moral  este dificil însă, să facem proba acestuia, din acest motiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016, aduce completări.

În stabilirea existenței prejudiciului moral trebuie luat în calcul caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc. Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existența prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

În ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Ca şi o concluzie, trebuie să probăm existenţa faptei ilicite. Odată probată fapta care a produs consecinţele, se prezumă că între aceasta şi prejudiciu moral este o strânsă legătură.