În ultimul timp se vorbeşte tot mai mut despre produsele româneşti. Se doreşte salvarea acestei ramuri, de fapt salvare producătorilor care luptă zi de zi cu marile magazine.

Se doreşte consumul de produse tradiţionale româneşti deoarece practicile agricole tradiționale nu pun în pericol speciile de plante și animale care trăiesc în spațiul rural și nu afectează mediul de viață al acestora.

Mai mult, produsele tradiționale sprijină economia locală: prin valorificarea lor, veniturile obținute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susținerea pe viitor a activității acestora. Pentru mulți dintre fermieri, aceste activități reprezintă principala sursă de venit, fără de care nu și-ar putea continua munca, oricât de mult și-ar dori să păstreze tradițiile și să rămână aproape de natură. 

Un produs tradiţional menține patrimoniul cultural al zonelor rurale şi ajută la păstrarea identității culturale, prin păstrarea tradițiilor şi a obiceiurilor locale: sărbători locale şi festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele deopotrivă.

Promovarea produselor agroalimentare româneşti constituie un obiectiv pentru guvernanţi.

În acest scop, în Monitorul Oficial nr. 556/2017 a fost publicată Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Conform noutăţii legislative prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România şi are inscripţionat pe etichetă drapelul României.

De asemenea se mai prevede că ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti poate fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale şi de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice, prin organizarea sau participarea la programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.

Iar autorităţile administraţiei centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Este adevărat că produsele tradiționale pierd mult teren în contextul socio-economic actual. Pe de o parte, pentru că nu sunt la îndemâna noastră oricând, la orice oră, cum sunt produsele din supermarketuri. Pe de altă parte, pentru că sunt puțin mai scumpe decât cele convenționale. Însă prețul pe care îl poartă aceste produse este unul mai mult decât corect. Agricultura este o muncă grea, care cere multă implicare din partea celor care o practică. Uneori, fermierii nu apucă să își tragă sufletul cât e ziua de lungă. Pentru mulți dintre ei este singurul mod de a obține o sursa de venit pentru familie și de a-și continua munca. Și, foarte important, pentru fermieri agricultura rămâne o opțiune pe care o îmbrățișează pentru că doresc să păstreze tradițiile și să trăiască aproape de natură.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.