Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006.

Potrivit ştirilor juridice, s-a reţinnut că în practică s-a constatat că nu în toate situațiile se poate face dovada că destinația călătoriei este țara de domiciliu/reședință al/a minorului, deși sunt prezentate toate documentele cerute de lege. Ne referim la situațiile în care călătoriile sunt efectuate cu autovehicule sau situația în care minorul călătorește cu avionul, dar punctul de aterizare se află pe teritoriul unui stat vecin celui în care minorul are stabilit(ă) domiciliul/reședința, călătoria fiind continuată, ulterior aterizării, cu alte mijloace de transport.

Având în vedere cele prezentate, se impune modificarea și completarea Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 94/2006, pentru asigurarea unui caracter unitar al prevederilor legale incidente și corelarea Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 94/2006 cu dispozițiile legale de nivel superior.

Ce se modifică?

În principal, proiectul vizează:

– modificarea art. 24 alin. (1) lit. a) și d) din HG nr. 94/2006 astfel încât declarația celuilalt părinte/a ambilor părinți sau a reprezentantului legal să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii declarației, fără menționarea destinațiilor/rutelor alese;

– modificarea art. 24 alin. (1) lit. g) din HG nr. 94/2006 în sensul că, în cazul în care minorul se deplasează în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale, sunt necesare și suficiente documentele emise de instituția organizatoare, din care să rezulte perioada și statul/statele în care se vor desfășura studiile sau concursurile oficiale, însoțite, după caz, de traduceri legalizate, fără a mai fi necesară avizarea documentelor în cauză de către o autoritate administrativă în domeniu.

– stabilirea documentelor doveditoare privind stabilirea domiciliului/reședinței minorului în țara de destinație. Astfel, dovada domiciliului minorului în țara de destinație se face cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 94/2006, cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, iar dovada reședinței minorului se face cu documente emise de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat.

– introducerea unei dispoziții potrivit căreia, în cazul în care destinația călătoriei nu poate fi dovedită prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare pentru întregul parcurs al călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf o declarație pe proprie răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului;

– inserarea unor prevederi referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare sau aplicare a apostilei de la Haga, pentru documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență juridică ce prevăd scutirea de astfel de formalități.

Menţionăm că aceste dispoziţii nu sunt în vigoare, urmează a fi adoptate şi publicate în Monitorul Oficial al României.