Multă dreptate a avut înțeleptul anonim, când a spus că un nesăbuit aruncă o piatră în apă și, apoi, zece oameni iscusiți nu izbutesc s-o mai scoată la suprafață. Așa s-au petrecut lucrurile și după ce a avut loc abuzivul proces de trecere a terenurilor din proprietatea privată în cea de stat (din perioada comunistă).

Milioane de proprietari au fost lăsați fără pământurile dobândite cu mari sacrificii. Deși a trecut multă apă pe Dunăre de la schimbarea din decembrie 1989, efectele colectivizării și ale preluării de către stat a terenurilor aflate în proprietate privată mai sunt resimțite și astăzi. Consecința preluării abuzive a terenurilor de către stat? Un haos de nedescris. Chiar și după ce legea a îngăduit retrocedarea, nu s-a lucrat întotdeauna cu onestitate și competență. Mai e de muncit, pe palier legislativ!

 

Noutăți legislative

Legea 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991 a fost publicată în „Monitorul Oficial” 679/2018. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ (09.08.2018), persoanele care îndeplinesc toate condițiile (impuse de către Legea 231/2018) pot formula cereri în vederea (re)constituirii dreptului lor de proprietate.

Se precizează că suprafețele de terenuri aferente locuințelor și anexelor gospodărești, dar și curțile sau grădinile aflate în jurul acestora sunt cele evidențiate astfel în actele de proprietate, cartea funciară, registrul agricol ori în alte documente funciare, la momentul intrării în cooperativa agricolă de producție. În absența acestora, spune legea, se pot întrebuința orice alte mijloace de probă. Chiar și „declarații autentice de martori”.

Din Legea fondului funciar rezultă că terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite, de către cooperativele agricole de producție, cooperatorilor sau altor persoane, pentru construirea de locuințe și anexe, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea deținătorilor din prezent, chiar dacă atribuirea se efectuează din terenurile preluate în orice fel de la vechii proprietari.

Suprafața terenurilor din categoria celor de mai sus, aferente locuinței și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular ori primărie.

Potrivit recentelor știri juridice, suprafețele de teren ce se află în intravilanul localităților, aferente construcțiilor ridicate de către fostele cooperative de producție, de consum sau fostele asociații economice inter-cooperatiste vor fi înscrise în proprietatea deținătorilor din prezent, ca efect al îndeplinirii unor condiții (în mod cumulativ).

Astfel, persoanele în cauză trebuie să fie deținătoare ale construcțiilor de la data dobândirii și până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietate, să dovedească că imobilul figurează în registrul agricol, precum și că au achitat taxele, impozitele. Pentru terenul aferent construcțiilor nu trebuie să fi fost (re)constituit dreptul de proprietate; terenul nu trebuie să se afle în proprietatea unităților administrativ-teritoriale.

 

Remedierea unor erori

Atunci când la alcătuirea unui proces-verbal de punere în posesie a unei persoane îndreptățite se observă că numele acesteia a fost greșit înscris în anexele validate prin hotărârea comisiei, nu vor fi supuse modificării anexele validate mai înainte de către comisie prin hotărâri.

În schimb, se va efectua completarea proceselor-verbale de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate cu numele din actele de identitate. În vederea emiterii titlurilor de proprietate, procesele verbale vor fi acompaniate de către adeverințe semnate de către președintele comisiei locale ori secretarul unității administrativ-teritoriale.

Prin acele adeverințe se va dovedi că persoanele înscrise în procesele-verbale de punere în posesie sunt aceleași cu persoanele înscrise în anexele validate de către comisie anterior, prin hotărâri.

 

Terenurile „necooperativizate”

La capitolul noutăți legislative, trebuie precizat că în cazul terenurilor aferente locuinței, ce n-au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora pot cere, la comisia județeană, emiterea titlului de proprietate, potrivit prevederilor Legii fondului funciar, dacă solicitanții figurează în registrele agricole sau cele cadastrale și în evidențele fiscale, dacă terenul e în proprietatea statului iar solicitanții au calitatea de proprietari ai construcțiilor de pe terenurile ce fac obiectul Legii 18/1991 și dacă (terenurile) nu fac obiectul cererilor de (re)constituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane.

Atunci când se efectuează acțiuni de plantare de păduri, crearea de suprafețe împădurite ori de perdele de protecție pe terenuri agricole aflate în extravilan, va fi pusă în practică procedura referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol și nu va mai fi efectuată plata tarifului la fondul de ameliorare a fondului funciar.

 

Introducerea terenurilor în intravilan

Introducerea în intravilan a terenurilor agricole situate în extravilan se realizează cu plata tarifului datorat la fondul de ameliorare a fondului funciar. Totuși, tariful nu se achită pentru introducerea în intravilanul unităților administrativ-teritoriale a terenurilor agricole din extravilan, în vederea realizării unor obiective de interes public, finanțate de la bugetul de stat/local, beneficiari fiind instituțiile/autoritățile publice.

La expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarii pot să ceară, dacă doresc, scoaterea permanentă din circuitul agricol, pentru acele terenuri ce au fost extrase numai vremelnic din circuitul agricol, trebuind să achite doar jumătate din tariful aplicabil în mod normal (stabilit după clasa terenului agricol).

În cazul în care trebuie să fie introdus în circuitul agricol un teren lipsit de construcții, cu o altă destinație, nu una agricolă, introducerea va trebui să fie aprobată printr-o decizie emisă de către direcția județeană pentru agricultură, în temeiul studiului pedologic și agrochimic și a procesului-verbal de constatare a situației din teren.

Când se pune problema redării/introducerii în circuitul agricol a terenurilor cu destinație specială, aprobarea operațiunii va fi efectuată printr-o decizie emisă de către direcția de specialitate din cadrul ministerului agriculturii, pe baza studiului agrochimic și pedologic, a avizului ministerului de resort și procesului-verbal de constatare a situației existente la fața locului.

Aceste recente modificări ale Legii fondului funciar nu-s primele și nu vor fi, desigur, nici ultimele. Firesc ar fi, însă, ca modificările legislative să fie mereu în concordanță cu scopul, cu spiritul legii, conducând la îmbunătățirea acesteia. După spusele lui Montesquieu, „legile inutile reduc puterea legilor necesare”. Observația e valabilă, de altfel, și-n privința modificărilor legislative!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.