Statul Academiei de Ştiinţe Medicale va suferi unele modificări potrivit unui proiect de hotărâre!


Înființarea Academiei de Ştiinţe Medicale (ASM) a fost un răspuns la nevoia societății românești de a avea for medical academic și un corp profesional de elită format din principalii reprezentanți ai domeniilor medicale.

Principalele scopuri ale Academiei sunt: de a contribui la progresul cunoștințelor științifice în domeniul medicinei umane și altora, care au legătură cu medicina, și a le dezvolta în România, de a studia și a discuta obiectivele științifice ale organizării sanitare, asistenței și asigurărilor sociale și a-și da avizul pe baza concluziilor stabilite.

Recent potrivit ştirilor juridice a fost publicat un proiect de Hotărâre de modificare a Statului acestei instituţii academice.

Legea nr. 264 din 16 iunie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale a statuat prin art. 5 faptul că ASM „se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor legii mai sus indicate şi „statutului propriu, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii.” În luna octombrie a anului 2004 prin Hotărârea Guvernului nr. 1665 a fost aprobat Statutul Academiei de Ştiinţe Medicale, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Necesitatea schimbărilor preconizate

În prezent, alegerea membrilor corespondenți sau a membrilor titulari se realizeză aproape exclusiv în temeiul activității științifice a acestora, ceea ce conduce la neadmiterea unor personalități ale lumii medicale care s-au afirmat ca practicieni de renume, profesori universitari de renume care au pregătit generații de actuali medici, mulți dintre aceștia, la rândul lor recunoscuți în profesie.

Se impune precizarea criteriilor de admitere în Academia de Ştiinţe Medicale, în vederea respectării art.9 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, pentru a asigura calitativ componența membrilor, actualmente aplicându-se unele criterii cantitative, care fac posibilă intrarea în academie a unor persoane fără notorietate şi fără o contribuție reală la eficientizarea unor specialități clinice. Spre exemplu: un chirurg de mare notorietate care a salvat viața a mii de pacienți şi a format generații de medici, pentru faptul că nu are timpul de care dispune un cercetător, nu poate răspunde unor criterii de evaluare cantitativă a activității științifice.

S-a susţinut că se impune deci, o evaluare globală, în care activitatea didactică şi clinică să aibă ponderea necesară, deoarece în caz contrar, deteriorăm ierarhia reală, valorică, iar în timp, distrugem prin lipsa de stimulare, formarea de generații de medici valoroși.

Care sunt modificările?

Se instituie o serie de criterii, după cum este prevăzut la art.9 din Legea nr. 264/2004 , absolut obligatorii la intrarea în ASM a membrilor titulari, respectiv corespondenți, după cum urmează:
a) activitatea didactică concretizată prin publicarea de cursuri, manuale de specialitate și monografii”;
b) fondarea unor specialități și discipline noi și/sau fondarea unor instituții medicale, de învățământ medical, asociații sau fundații care sprijină pacienții, care apără interesele corpului medical, care susțin, organizează și desfășoară, în condițiile legii, activitate didactică, științifică în domeniul medical sau care promovează misiuni ce urmăresc dezvoltarea medicinei, a cercetării medicale fundamentale și clinice, etc;
c) notorietatea dobândită în specialitate, prin practică;
d) activitatea desfășurată în sprijinul Academiei de Științe Medicale;
e) activitatea științifică și de cercetare concretizată prin publicarea de articole științifice în reviste de profil.

Criteriile prevăzute la lit. a) – d) vor avea împreună o pondere de 70% în evaluarea candidatului, în timp ce criteriul prevăzut la lit. e), analizat din perspectivă calitativă, va avea o pondere de 30%.

Potrivit ştirilor juridice, dat fiind volumul mare de lucru existent, se creează posibilitatea ca unul dintre vicepreședinți să fie ales vicepreşedinte executiv, având ca sarcină coordonarea activității secretarului general, putând să preia, după caz, atribuțiile, drepturile și obligațiile acestuia. În prezent, secretarul general este depăşit de sarcinile existente, în ultimi şase ani, academia triplându-şi cel puţin activitatea, pe de o parte, iar pe de altă parte, este benefic ca în îndeplinirea acestor sarcini să colaboreze două persoane din conducere, aceasta asigurând o obiectivitate sporită şi mai eficientă a muncii în academie.

Atenţie însă aceste modificări nu sunt încă în vigoare c în fază de proiect publicat spre dezbatere.