O vorbă de duh din Țările de Jos spune că „nu există arta de a deveni țăran, arta este de a rămâne țăran”. S-ar putea spune, rămânând pe linia acestui proverb, că este o artă să rămâi țăran inclusiv atunci când faci comerț, când vinzi, în piață, produse agricole.

Un gânditor român spunea că țăranul rămâne țăran chiar și atunci când a devenit academician. Și bine face! Un țăran autentic îți poate oferi surprinzătoare lecții de viață și minunate pilde de înțelepciune. Un țăran autentic nu va renunța la felul său firesc de a fi nici atunci când va juca, vremelnic, rolul unui mic negustor. Un producător agricol harnic, onest, are șanse maxime de a deveni un negustor cinstit, de bună-credință.

Comerţul cu produse agricole obţinute în propria fermă sau gospodărie e definit, într-un nou act normativ, drept comerţul cu ridicata sau cu amănuntul, desfășurat în structuri de vânzare cu locaţie vremelnică sau permanentă în teritorii anume delimitate și adecvat înzestrate, cum ar fi pieţele agroalimentare, târgurile, pieţele ambulante/volante, pieţele mixte, de către producătorii agricoli persoane fizice ori persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale.

În „Monitorul Oficial” 252/2018 a fost publicată Legea 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

 

Atestatul de producător – valabilitate sporită

Potrivit noilor știri juridice în atestatul de producător, a cărui valabilitate va fi de 7 ani de la emitere, vor fi cuprinse date privind numele, prenumele şi datele de identificare ale producătorului agricol. La cerere, atestatul de producător va fi eliberat persoanelor fizice care vor opta pentru desfăşurarea unei activităţi economice în domeniul agricol, pe baza datelor din registrul agricol.

Anterior, exista prevederea că actul acesta se eliberează „după verificarea cu privire la existența suprafețelor de teren, respectiv a efectivelor de animale pentru care se solicită eliberarea atestatului de producător”.

La consultarea recentelor noutăți legislative putem afla că eliberarea atestatului de producător se realizează, de către primar, într-un termen de cinci zile lucrătoare de la momentul efectuării solicitării, cu avizul consultativ emis de către una dintre structurile asociative profesionale, patronale sau sindicale din agricultură, organizate la nivel local, zonal, judeţean, regional sau naţional, ce se înregistrează la primării şi care desemnează cel puţin un reprezentant în acest sens.

 

Carnetul de comercializare a produselor – o valabilitate mai mare

Perioada de valabilitate a carnetului de comercializare a produselor va fi de șapte ani. La cerere, acest document va fi eliberat solicitantului, de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul, ferma, gospodăria unde sunt obținute produsele estimate a fi destinate vânzării, în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării, după ce se va verifica dacă există atestatul de producător, după verificarea la fața locului a existenţei produselor ce vor fi comercializate, precum şi după obţinerea avizului consultativ de la una dintre structurile asociative profesionale, patronale, sindicale din agricultură sau de la entităţile teritoriale din subordine sau coordonare, stabilite de către Ministerul Agriculturii.

La cerere, se pot emite multiple carnete de comercializare. De acum, carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol va conţine șapte file (dată fiind creșterea numărului anilor de valabilitate). Acestea vor fi completate cu datele referitoare la identitatea producătorului agricol ca titular şi, atunci când se impune, a soţului sau soţiei, rudelor sau afinilor până la gradul doi, cu informaţiile din fiecare an de valabilitate privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartofi, cereale, oleaginoase etc., respectiv pe specii de animale, dar și cu producţiile estimate a fi puse în vânzare.

 

Abuzurile administratorilor de piețe, pedepsite sever

E obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte şi semnalizate corespunzător, în cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul, aceste spații de vânzare fiind rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinători ai atestatului de producător şi carnetului de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obţinute în propria fermă sau gospodărie.

Prin noul act normativ s-a introdus prevederea că, atunci când este vorba despre producători agricoli PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale, administratorii pieţelor vor trebui să asigure accesul în piaţă pentru comercializarea produselor agricole în temeiul unei adeverinţe emise de către primăria în a cărei rază administrativ-teritorială se află ferma/gospodăria cu pricina, din care să rezulte suprafaţa de teren agricol sau efectivele de animale deținute şi structura de culturi. Va trebui prezentat, de asemenea, și avizul consultativ.

Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare mai sus prevăzute va fi de cel puțin 40% din totalul spaţiilor de comercializare existente. Noutatea este că, vremelnic, în perioada cuprinsă între decembrie și martie, în situaţia nesolicitării sau neocupării structurilor de vânzare de către producători, acestea pot fi alocate şi comercianţilor. La cererea oricărui producător agricol, structura de vânzare va fi eliberată în termen de 24 de ore.

Organizarea de spaţii de vânzare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administratorii pieţelor a celor de mai sus va fi sancționată cu o amendă ce pornește de la 25.000 lei și poate ajunge până la 45.000 lei.

Cu amenzi cuprinse între 15.000 și 30.000 lei vor fi sancționate faptele prin care primarii vor elibera atestatele de producător sau carnetele de comercializare a produselor agricole cu încălcarea prevederilor Legii 145/2014.

Atenție! Transportul de produse agricole efectuat de către PFA-uri sau întreprinderile individuale/familiale (constituite în conformitate cu prevederile OUG 44/2008) de la locul de deţinere la locul de comercializare şi desfacere a mărfii, în absența unui aviz de însoţire a acestor produse, va fi sancționat sever, cu amenzi de 5.000 – 6.000 lei.

 

Ce trebuie să conțină etichetele produselor?

Eticheta produsului agricol pus în vânzare va trebui să fie un material imprimat lizibil. Obligatoriu, eticheta va oferi informaţiile necesare clienților, acestea fiind verificabile, uşor de comparat, îngăduind, astfel, clienților să aleagă acel produs care corespunde cel mai bine cu propriile exigenţe. Din conținutul etichetei nu trebuie să lipsească numele şi prenumele ori denumirea producătorului, denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului, preţul. Neafişarea etichetei de produs va fi sancționată cu avertisment sau cu amendă de la 100 lei la 500 lei!

 

Fără samsari, în piețe!

În ceea ce-i privește pe țăranii autentici care-și vând o parte din producția agricolă în piețe, un lucru este clar: legea trebuie să-i susțină, să le ofere protecție. În ultimele decenii, în piețe a apărut o nouă specie de „întreprinzător”: falsul producător, falsul țăran. Aceștia sunt samsarii agresivi și impertinenți, care cumpără produsele muncite de către țărani cu doi bani la kilogram și le revând, apoi, cu 10 lei suta de grame. Tot ei formează „mafia piețelor”. Atunci când reprezentanții autorităților sunt incompetenți, corupți sau nepăsători, samsarii ajung să aplice legile proprii, în piață, intimidându-i pe ceilalți comercianți și stabilind prețurile după voie.

Legea e aplicată strâmb sau rămâne neaplicată? Samsarul, care nu-i nici țăran, nici negustor cinstit, se alege cu buzunarele doldora de parale. Producătorul? Nu mai are loc în piață. Pe samsari și pe vânzătorii lor de la tarabe îi trădează conduita și limbajul, neobrăzarea și reaua-credință. Orice negustor își laudă marfa, dar cei mai mulți o fac în limitele bunului simț, fără să o ia pe cărările minciunii și hoției.

Atunci când îți etichetezi marfa drept „mere românești” iar fructele în cauză sunt scăldate în chimicale și aduse de peste mări și țări, e deja înșelătorie și batjocură la adresa cumpărătorului. Samsarul mioritic vrea să pară negustor cinstit, dar nu-i decât un hoț încă nedescoperit. Cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, negreșit va veni și ziua în care samsarul va fi prins cu ocaua mică. Și, dacă tot a ieșit adevărul la iveală, să se aplice legea până la capăt!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.