justitie1

Mulți români au solicitat acordarea de despăgubiri pentru proprietățile deținute de predecesorii lor și preluate de statul bulgar. Statul român a creat cadrul legal și a stabilit care este procedura ce trebuie urmată de cei interesați pentru a obține despăgubirile aferente.

De la data la care cei în cauză au solicitat acordarea despăgubirilor și până la emiterea deciziei și plata sumelor de bani, rata inflației a crescut, sens în care oamenii au solicitat actualizarea cu rata inflației a despăgubirilor. Așa a pățit și G.T. care, în fața refuzului autorităților de a-i acorda o actualizare a despăgubirilor, a mers până-n pânzele albe pentru a-și obține dreptul.

Ce nedreptăți a suferit G.T. în demersurile sale?

În aprilie 1998 acesta a solicitat să i se acorde o compensație pentru o proprietate deținută de înaintașii săi și preluată de statul bulgar. În decembrie 2000 s-a emis o hotărâre pentru ca lui G.T. să i se acorde despăgubiri în lei care la acea dată reprezentau echivalentul a 88.000 EUR.

Conform legii, acea hotărâre trebuia validată de o comisie centrală în 60 de zile. Comisia nu a emis nicio hotărâre, motiv pentru care G.T. a promovat o acțiunea pentru a obliga comisia să acționeze conform legii și să îi actualizeze sumele la rata inflației în momentul efectuării plății.

În mod halucinant, tribunalul i-a respins acțiunea în februarie 2002, pe motiv că cele 60 de zile reprezintă un termen de recomandare, fără să fie obligatoriu ca acea comisie să îl și respecte. Legat de actualizarea cu rata inflației, instanța a apreciat că aceasta va fi făcută la data la care plata va fi efectiv făcută, după ce comisia va valida sau nu hotărârea.

În iunie 2003 curtea de apel admite acțiunea lui G.T., obligă comisia să valideze sau nu propunerea de acordare a despăgubirii, iar cererea de actualizare a sumelor va fi examinată în timpul etapei de aplicare a legii.

În august 2003 comisia a validat prin hotărâre acordarea de despăgubiri. Plata acestora   s-a făcut în noiembrie 2003 dată la care echivalentul acesteia ajunsese la 54.000 EUR.

G.T. a fost nemulțumit de hotărârea comisiei și, în decembrie 2003, a promovat o acțiune pentru a obține actualizarea sumei inițiale pentru a se ține cont de rata inflației între data la care a fost stabilită compensația și data efectivă a plății. În aprilie 2004, tribunalul a decis că aceste sume trebuie să fie actualizate, sens în care a admis acțiunea lui G.T. În februarie 2005 curtea de apel a infirmat soluția tribunalului și a decis că G.T. nu are dreptul la actualizarea sumei cu rata inflației.

Nemulțumit de decizia pronunțată, G.T. a formulat plângere la CEDO pe motiv că nu s-au luat măsuri de către autorități pentru a emite și a valida în timp util deciziile prin care să i se acorde compensații pentru proprietățile pierdute, fiindu-i refuzată totodată de către instanțele române și cererea de a i se acorda o actualizare pentru despăgubirea datorată, fapt ce i-a cauzat o pierdere financiară.

Ce a decis CEDO?

CEDO a pronunțat hotărârea care a fost publicată în Monitorul Oficial 827 din 19 octombrie 2016. Autoritățile interne aveau obligația de a urma procedurile, de a respecta termenele stabilite de lege, iar prin nerespectarea acestora au încălcat drepturile lui G.T. pentru că acesta a primit o compensație mult mai mică decât cea la care era îndreptățit conform legii.

CEDO a observat din expunerea de motive și din actele atașate plângerii, că pretenția lui G.T. ca valoarea compensației să fie actualizată a fost confirmată de instanțele române (de tribunal în februarie 2002 și confirmată de curtea de apel în iunie 2003, apoi de tribunal în aprilie 2004 și anulată apoi de decizia curții de apel în februarie 2005). În plus, exista un recurs în interesul legii al ÎCCJ prin care se stabilise din martie 2007 ca instanțele să interpreteze legea în sensul în care, dacă hotărârea nu este validată de comisie în cele 60 de zile (așa cum a fost și cazul lui G.T), întreaga sumă stabilită inițial trebuie actualizată cu rata inflației.

CEDO  a decis că G.T. a suferit un prejudiciu material pentru că nu a primit sumele la care avea dreptul conform legii române. Cea mai nimerită formă de a i se face dreptate este aceea ca G.T. să ceară redeschiderea procesului ținând cont de decizia pronunțată de CEDO. Pentru toate pățaniile prin care a trecut și pentru toate nedreptățile, CEDO consideră că G.T. are dreptul la plata de despăgubiri pentru prejudiciu moral în cuantum de 900 EUR.

Revizuirea, bat-o vina!

Până la urmă, deși CEDO i-a dat dreptate că i s-au încălcat drepturile, că a suferit un prejudiciu moral, tot instanțele române vor decide dacă și când își va primi sau nu despăgubirea actualizată!

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.