Recuperarea sumelor plătite cu titlu de prestaţii de asigurări sociale în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate


Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede în art. 179 că în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume. Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede: În cazul ajutorului de deces plătit necuvenit prin intermediul altor instituţii, recuperarea sumelor se efectuează de instituţia plătitoare a ajutorului de deces, în condiţiile legii.

Potrivit ştirilor juridice, în practica judiciară s-a pus problema cum interpretam articolul enunţat mai sus, fiind sesizată ICCJ cu această chestiune de drept.

Pe scurt, s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept legate de interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă recuperarea sumelor plătite cu titlu de prestaţii de asigurări sociale în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate în calea de atac se poate face de casa de pensii, în mod direct, prin emiterea unei decizii de debit care să constituie titlu executoriu, în condiţiile acestui text.

ÎCCJ a reţinut că legea nu distinge în privinţa cauzelor care au determinat încasarea necuvenită a drepturilor de pensie, şi anume eroare de calcul revizuită, culpa beneficiarului sau, cum este în cazul de faţă, desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti, toate sumele care se dovedesc a nu fi fost datorate cu titlu de prestaţie de asigurări sociale şi care au fost încasate necuvenit, inclusiv prin interpretarea şi aplicarea greşită a legislaţiei, se recuperează în baza procedurii speciale instituite de lege la îndemâna instituţiei publice care administrează fondurile de asigurări sociale, asigurându-se în acest mod celeritate procedurii de recuperare a debitelor ce constituie venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Existenţa acestei proceduri de emitere a deciziei de debit în cazul desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti rezultă şi din modul în care au fost reglementate prin Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii situaţiile în care s-a dispus această scutire, atât în cazul debitelor izvorâte din erori de calcul, cât şi al celor provenite din desfiinţarea în căile de atac a hotărârilor de primă instanţă, prin care au fost acordate sume reprezentând pensie, indemnizaţie specială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor.

În concluzie, Legea nr. 263/2010 constituie o normă specială care prevede proceduri derogatorii de la dispoziţiile dreptului comun, inclusiv în ceea ce priveşte recuperarea unor sume reprezentând prestaţii de asigurări sociale, fără a distinge între cauzele care au generat aceste debite.

ICCJ prin Decizia nr. 15/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 302/2018 admite sesizarea şi stabileşte că în interpretarea dispoziţiilor art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sumelor plătite cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate în calea de atac, se poate face de către casa de pensii, în mod direct, prin emiterea unei decizii de debit, care constituie titlu executoriu.