Transplantul țesuturi şi celule de origine umană este un domeniu din medicină care oferă posibilități importante de tratament al unor boli considerate incurabile până în prezent. Pentru a proteja sănătatea publică și pentru a preveni transmiterea bolilor infecțioase prin țesuturi și celule de origine umană,  trebuie luate toate măsurile de securitate necesare la donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea, distribuirea și utilizarea acestora.

Potrivit ştirilor juridice, s-a evidenţiat necesitatea elaborării unui cadru unificat şi a unor dispoziții comunitare care să garanteze că țesuturile și celulele de origine umană, indiferent de utilizarea căreia îi sunt destinate, au un nivel comparabil de calitate și de securitate, în vederea asigurării populației cu privire la faptul că țesuturile și celulele de origine umană obținute în alt stat membru prezintă același garanții ca și cele provenind din țara lor.

Menţionăm că Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate şi siguranţă asupra donării, procurării, testării, procesării, conservării, stocării şi distribuirii ţesuturilor şi celulelor umane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 102 din 31 martie 2004, transpusă în legislaţia naţională prin Titlul VI “Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asigură că obținerea și controlul țesuturilor și celulelor de origine umană sunt realizate de către persoane care dispun de formare și de experiență adecvată și că au loc în condiții acreditate, în acest sens.

Astfel, în acest context a intervenit necesitatea adoptării unui act normativ care să transpună în legislaţia naţională Directivele de la nivel european.

Ce prevede proiectul de act normativ?

Activitatea de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană va fi organizată şi controlată de către Ministerul Sănătăţii care este autoritatea responsabilă.

Agenţia Naţională de Transplant îşi desfăşoară activitatea conform principiilor transparenţei, confidenţialităţii şi anonimatului în actul donării de organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană destinate transplantului uman.

Transplantul de organe, ţesuturi și/sau celule de origine umană se efectuează numai în unităţile sanitare publice sau private acreditate de Agenţia Naţională de Transplant.

Pentru ca prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de la donatorul viu să fie posibilă este nevoie de avizul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, constituită în cadrul spitalului în care se efectuează transplantul. Această comisie evaluează motivaţia donării şi controleză respectarea drepturilor pacienţilor. În acest scop, comisia va evalua atât donatorul, cât şi primitorul care vor fi supuşi unui examen psihologic şi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacităţii de exerciţiu, precum şi stabilirea motivaţiei donării. Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectuează transplantul, cât şi de familiile donatorului şi primitorului.

Amintim că acest proiect de act normativ se află în dezbatere publică urmând a primi votul final.

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.